Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Deși este îndeobște recunoscut pentru onestitatea artei sale, Adam Bălțatu se dovedește a fi un artist care știe să recurgă și la uzul artificiozității pentru a realiza opere de o armonie pe care însăși natura le prezintă arareori. Un exemplu ce poate susține această opinie ne este oferit de „Peisajul din Dobrogea”, ce poate fi datat 1923-1924, perioadă în care maniera artistului devenea ceva mai aspră, simțindu-se în stilul său ecouri expresioniste. Lucrarea reprezintă o împletire bine calculată între arhitectonica construcțiilor umane și arhitectonica peisajului natural, prima înscriindu-se în cea din urmă.
Cele două personaje din primul plan, discutând la adăpostul unui zid de pe marginea drumului, au un simplu rol de stafaj, poziția lor chircită sugerând dispariția în cadrul peisajului urban, la fel cum acest peisaj tinde la rândul său să fie înghițit de natură. Între aceste două planuri compoziționale există o tensiune de o deosebită expresivitate, ce este obținută atât prin mijloacele grafice, cât și prin compoziția cromatică. Linia folosită de Bălțatu pentru a reprezenta elementele de arhitectură oferă operei un plus de dinamism, geometrismul suprafețelor, ce amintește de „Din Dobrogea”, o capodoperă din aceeași perioadă, fiind îmblânzit doar de curbele ce domină peisajul natural. Contrastul grafic remarcat nu poate fi unul întâmplător, Bălțatu căutând probabil să scoată în evidență particularitățile formelor naturii, pe care la începuturile formării sale artistice o considera maestrul absolut, motiv pentru care a trebuit să și părăsească Școala de Belle Arte din Iași. Unui oarecare caracter aleatoriu al așezării umane, el îi contrapune structura armonioasă a naturii, delicatețea ductului ei, atât de diferită de asprimea geometrismului ce caracterizează formele create de om. Sub acest aspect, opera sa se prezintă ca un discurs bine articulat al dialogului dintre cele două tipuri ale figurativului, pe care Adam Bălțatu a încercat să și le apropie, ca un discipol atât al unor maeștri spirituali, precum Nicolae Grigorescu sau Ștefan Luchian, cât și al curentelor contemporane, printre care se număra expresionismul. (G.P.)
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu brun, Bălţatu
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Deși este îndeobște recunoscut pentru onestitatea artei sale, Adam Bălțatu se dovedește a fi un artist care știe să recurgă și la uzul artificiozității pentru a realiza opere de o armonie pe care însăși natura le prezintă arareori. Un exemplu ce poate susține această opinie ne este oferit de „Peisajul din Dobrogea”, ce poate fi datat 1923-1924, perioadă în care maniera artistului devenea ceva mai aspră, simțindu-se în stilul său ecouri expresioniste. Lucrarea reprezintă o împletire bine calculată între arhitectonica construcțiilor umane și arhitectonica peisajului natural, prima înscriindu-se în cea din urmă.
Cele două personaje din primul plan, discutând la adăpostul unui zid de pe marginea drumului, au un simplu rol de stafaj, poziția lor chircită sugerând dispariția în cadrul peisajului urban, la fel cum acest peisaj tinde la rândul său să fie înghițit de natură. Între aceste două planuri compoziționale există o tensiune de o deosebită expresivitate, ce este obținută atât prin mijloacele grafice, cât și prin compoziția cromatică. Linia folosită de Bălțatu pentru a reprezenta elementele de arhitectură oferă operei un plus de dinamism, geometrismul suprafețelor, ce amintește de „Din Dobrogea”, o capodoperă din aceeași perioadă, fiind îmblânzit doar de curbele ce domină peisajul natural. Contrastul grafic remarcat nu poate fi unul întâmplător, Bălțatu căutând probabil să scoată în evidență particularitățile formelor naturii, pe care la începuturile formării sale artistice o considera maestrul absolut, motiv pentru care a trebuit să și părăsească Școala de Belle Arte din Iași. Unui oarecare caracter aleatoriu al așezării umane, el îi contrapune structura armonioasă a naturii, delicatețea ductului ei, atât de diferită de asprimea geometrismului ce caracterizează formele create de om. Sub acest aspect, opera sa se prezintă ca un discurs bine articulat al dialogului dintre cele două tipuri ale figurativului, pe care Adam Bălțatu a încercat să și le apropie, ca un discipol atât al unor maeștri spirituali, precum Nicolae Grigorescu sau Ștefan Luchian, cât și al curentelor contemporane, printre care se număra expresionismul. (G.P.)
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
