Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
“Ce avea de spus, spunea răspicat în culorile lui. Ipocriziile i-au repugnant toată viaţa şi laşităţile îl revoltau. Grăia în culorile lui – când i-ar fi fost foarte uşor să grăiască în culorile altora… Era un suflet de răzeş moldovean, călit în suferinţe seculare – ca şi în acte de bravură…
El avea această rară calitate, ce nu se găseşte întreagă decât la marii aleşi ai artei, aceea de a se identifica până la confundare cu subiectele pe care le tratează.” (Nicolae Tonitza, apud BEDNARIK, Beatrice, “Ştefan Dimitrescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1965, p. 3).
Pornind de la aceste cuvinte,evocăm un capitol amplu din viaţa artistului Dimitrescu, deosebit de fertil şi de profund, şi anume cel consacrat lumii dobrogene, cu localnicii şi priveliştile ţinuturilor sale, a căror revelaţie a trăit-o prin anii 1925-1926. Începând cu această perioadă, peisajul ars de soare, turmentațiile intime pe care acesta i le-a transmis, l-au atras pe Dimitrescu până în ultimele clipe ale vieţii, descoperind astfel un nou câmp de activitate.
Dacă în prima parte a maturităţii sale artistice, picturile lui Dimitrescu se disting prin sobrietatea lor cromatică şi lumină filtrată, după 1922, cromatica devine mai puţin severă, continuând a fi sobră şi desfăşurându-se într-o gamă restrânsă de culori. Însă, după formarea “Grupului celor patru” (1926), creaţia lui Dimitrescu atinge notele cele mai înalte. În această perioadă, plasticitatea desenului se îmbină cu un colorism nuanţat, uneori strălucitor, alteori încărcat de rezonanţe grave. Acest lucru nu presupune o neglijare a formei de către artist, pe care o descoperă şi o studiază încă din timpul studiilor la Paris, în lucrările lui Cézanne, artistul ce va lăsa urme durabile în creaţia sa.
Soarele dobrogean învie paleta pictorului, iar în viaţa sa începe o lume nouă, mult mai viu colorată decât cea de până atunci. Acum pictura sa se impune prin notele grave şi tensiunea interioară în continuă creştere a personajelor reprezentate; acestea sunt uneori aşezate într-o lumină orbitoare, alteori, în plin contrast cu aceasta.
Imaginile litoralului nu reprezintă doar un capitol în creaţia artistului, dar şi în cel al peisagisticii marine româneşti, din care Dimitrescu se distinge prin nota personală pe care i-o conferă şi coloritul viguros dar delicat în acelaşi timp, care nu fac altceva decât să exprime stările sufelteşti ale artistului, de o profunzime extraordinară.
Din perioada în care îl întâlnim pe artist fie pe coasta Mării Negre, fie prin satele dobrogene, datează şi acest tablou, cu personaje pe plajă. Dimitrescu s-a simţit atras nu de exotismul localnicilor şi pitorescul dealurilor aride, ci în mod deosebit de umanitatea acestora, ce transpare din trăsăturile chipurilor pe care doar un portretist de mare forță, ca acesta, ar reuşi să le surprindă. Femeia este zugrăvită adâncită în gânduri, într-un vis surdinizat, uşor absentă faţă de toată vecinătatea acesteia, dar care trăieşte totuşi extazul maternităţii faţă de copilul nud, pur, de care fizic nu se dezlipeşte. Ea impresionează, deasemenea, prin calmul ei imperturbabil, prin expresia gravă a feţei, prin demnitatea şi siguranţa de sine. Cele două personaje monumentale construiesc registre cromatice distribuite în pete mari, proiectate pe solul de culoarea pamântului ars.
Trăsăturile fizice ale femeii, în mod special cele ale chipului acesteia, cât şi înălţimea copilului care se joacă liniştit cu spatele la privitor, ne determină să credem că personajele reprezentate sunt chiar soţia şi unul dintre copiii săi pe care îi cunoaştem din alte lucrări ale artistului, cum ar fi: “Portretul soţiei”, “Mamă cu copii”, ce se află astăzi la Muzeul de Artă din Iaşi. (M.N)
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu roșu, St. Dimitrescu
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
“Ce avea de spus, spunea răspicat în culorile lui. Ipocriziile i-au repugnant toată viaţa şi laşităţile îl revoltau. Grăia în culorile lui – când i-ar fi fost foarte uşor să grăiască în culorile altora… Era un suflet de răzeş moldovean, călit în suferinţe seculare – ca şi în acte de bravură…
El avea această rară calitate, ce nu se găseşte întreagă decât la marii aleşi ai artei, aceea de a se identifica până la confundare cu subiectele pe care le tratează.” (Nicolae Tonitza, apud BEDNARIK, Beatrice, “Ştefan Dimitrescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1965, p. 3).
Pornind de la aceste cuvinte,evocăm un capitol amplu din viaţa artistului Dimitrescu, deosebit de fertil şi de profund, şi anume cel consacrat lumii dobrogene, cu localnicii şi priveliştile ţinuturilor sale, a căror revelaţie a trăit-o prin anii 1925-1926. Începând cu această perioadă, peisajul ars de soare, turmentațiile intime pe care acesta i le-a transmis, l-au atras pe Dimitrescu până în ultimele clipe ale vieţii, descoperind astfel un nou câmp de activitate.
Dacă în prima parte a maturităţii sale artistice, picturile lui Dimitrescu se disting prin sobrietatea lor cromatică şi lumină filtrată, după 1922, cromatica devine mai puţin severă, continuând a fi sobră şi desfăşurându-se într-o gamă restrânsă de culori. Însă, după formarea “Grupului celor patru” (1926), creaţia lui Dimitrescu atinge notele cele mai înalte. În această perioadă, plasticitatea desenului se îmbină cu un colorism nuanţat, uneori strălucitor, alteori încărcat de rezonanţe grave. Acest lucru nu presupune o neglijare a formei de către artist, pe care o descoperă şi o studiază încă din timpul studiilor la Paris, în lucrările lui Cézanne, artistul ce va lăsa urme durabile în creaţia sa.
Soarele dobrogean învie paleta pictorului, iar în viaţa sa începe o lume nouă, mult mai viu colorată decât cea de până atunci. Acum pictura sa se impune prin notele grave şi tensiunea interioară în continuă creştere a personajelor reprezentate; acestea sunt uneori aşezate într-o lumină orbitoare, alteori, în plin contrast cu aceasta.
Imaginile litoralului nu reprezintă doar un capitol în creaţia artistului, dar şi în cel al peisagisticii marine româneşti, din care Dimitrescu se distinge prin nota personală pe care i-o conferă şi coloritul viguros dar delicat în acelaşi timp, care nu fac altceva decât să exprime stările sufelteşti ale artistului, de o profunzime extraordinară.
Din perioada în care îl întâlnim pe artist fie pe coasta Mării Negre, fie prin satele dobrogene, datează şi acest tablou, cu personaje pe plajă. Dimitrescu s-a simţit atras nu de exotismul localnicilor şi pitorescul dealurilor aride, ci în mod deosebit de umanitatea acestora, ce transpare din trăsăturile chipurilor pe care doar un portretist de mare forță, ca acesta, ar reuşi să le surprindă. Femeia este zugrăvită adâncită în gânduri, într-un vis surdinizat, uşor absentă faţă de toată vecinătatea acesteia, dar care trăieşte totuşi extazul maternităţii faţă de copilul nud, pur, de care fizic nu se dezlipeşte. Ea impresionează, deasemenea, prin calmul ei imperturbabil, prin expresia gravă a feţei, prin demnitatea şi siguranţa de sine. Cele două personaje monumentale construiesc registre cromatice distribuite în pete mari, proiectate pe solul de culoarea pamântului ars.
Trăsăturile fizice ale femeii, în mod special cele ale chipului acesteia, cât şi înălţimea copilului care se joacă liniştit cu spatele la privitor, ne determină să credem că personajele reprezentate sunt chiar soţia şi unul dintre copiii săi pe care îi cunoaştem din alte lucrări ale artistului, cum ar fi: “Portretul soţiei”, “Mamă cu copii”, ce se află astăzi la Muzeul de Artă din Iaşi. (M.N)
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
