Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Arta românească din prima jumătate a secolului XX a cunoscut opera marelui pictor Samuel Mützner, identificată de cele mai multe ori de critica de specialitate cu etapele principale ale evoluţiei impresionismului românesc. Permanent preocupat de descoperirea relaţiilor dintre lumină şi culoare, de tonalităţile cromatice oferite de natură sub efectul fenomenelor schimbătoare ale atmosferei, Mützner rămâne în memoria culturii româneşti ca unul dintre artiştii care s-a consacrat pe deplin legilor impresionismului autohton, alături de alţi pictori ca Al. Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu și, mai târziu, Lucian Grigorescu - pentru a-i numi pe cei câţiva adepţi ai mişcării impresioniste în ţara noastră.
O însemnată etapă în creaţia lui Mützner, dedicată gingăşiei şi frumuseţii, este reprezentată de pictura de naturi statice cu flori, un gen pictural care i-a oferit artistului numeroase posibilităţi de aprofundare a volumelor şi a raporturilor dintre masele de culoare. Considerate ca aparţinând perioadei de maturitate (perioada în jurul deceniului al patrulea), naturile statice cu flori sunt inedite şi valoroase exemple ale talentului lui Mützner. Decorativele buchete de flori asumă substanţa unei vitalităţi perene, ce conferă pânzelor artistului, alături de frumuseţea şi gingăşia plantelor, o bucurie a materialităţii tactile.
Opera „Crizanteme în vas japonez”, datată 1929, aparţine perioadei de început a abordării tematicii naturii statice. Într-un vas, de evidentă origine japoneză – cel mai probabil un suvenir din călătoria în Japonia de la începutul deceniului al doilea – şi-au găsit locul delicatele, dar impunătoarele flori de toamnă, crizantemele. Lunga istorie a plantei crizantemă ne poartă pe tărâmurile culturii asiatice, acolo unde, de secole, aceasta a fost disputată între China şi Japonia. Numită şi „floarea de aur” (din cuvântul latinesc „Chrysanthemum”), adoptată de împăratul Japoniei ca sigiliu imperial, motiv al desfăşurării „Festivalului fericirii” în Japonia, crizantema şi simbolistica ei erau bine-cunoscute de Mützner din strânsele legături ale acestuia cu ţara niponă, dedicând florilor de crizantemă o operă de mare frumuseţe şi desăvârşire artistică. „Crizanteme în vas japonez” impresionează prin atenţia artistului faţă de detaliile cizelate, grija faţă de contururi, raporturile echilibrate de culori, cu apropieri ale complementarelor galben şi violet şi cu zone de alb strălucitor şi sticlos ale vasului de ceramică şi ale florilor de crizantemă. (M.N.)
ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru, S.Mutzner, 1929
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Arta românească din prima jumătate a secolului XX a cunoscut opera marelui pictor Samuel Mützner, identificată de cele mai multe ori de critica de specialitate cu etapele principale ale evoluţiei impresionismului românesc. Permanent preocupat de descoperirea relaţiilor dintre lumină şi culoare, de tonalităţile cromatice oferite de natură sub efectul fenomenelor schimbătoare ale atmosferei, Mützner rămâne în memoria culturii româneşti ca unul dintre artiştii care s-a consacrat pe deplin legilor impresionismului autohton, alături de alţi pictori ca Al. Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu și, mai târziu, Lucian Grigorescu - pentru a-i numi pe cei câţiva adepţi ai mişcării impresioniste în ţara noastră.
O însemnată etapă în creaţia lui Mützner, dedicată gingăşiei şi frumuseţii, este reprezentată de pictura de naturi statice cu flori, un gen pictural care i-a oferit artistului numeroase posibilităţi de aprofundare a volumelor şi a raporturilor dintre masele de culoare. Considerate ca aparţinând perioadei de maturitate (perioada în jurul deceniului al patrulea), naturile statice cu flori sunt inedite şi valoroase exemple ale talentului lui Mützner. Decorativele buchete de flori asumă substanţa unei vitalităţi perene, ce conferă pânzelor artistului, alături de frumuseţea şi gingăşia plantelor, o bucurie a materialităţii tactile.
Opera „Crizanteme în vas japonez”, datată 1929, aparţine perioadei de început a abordării tematicii naturii statice. Într-un vas, de evidentă origine japoneză – cel mai probabil un suvenir din călătoria în Japonia de la începutul deceniului al doilea – şi-au găsit locul delicatele, dar impunătoarele flori de toamnă, crizantemele. Lunga istorie a plantei crizantemă ne poartă pe tărâmurile culturii asiatice, acolo unde, de secole, aceasta a fost disputată între China şi Japonia. Numită şi „floarea de aur” (din cuvântul latinesc „Chrysanthemum”), adoptată de împăratul Japoniei ca sigiliu imperial, motiv al desfăşurării „Festivalului fericirii” în Japonia, crizantema şi simbolistica ei erau bine-cunoscute de Mützner din strânsele legături ale acestuia cu ţara niponă, dedicând florilor de crizantemă o operă de mare frumuseţe şi desăvârşire artistică. „Crizanteme în vas japonez” impresionează prin atenţia artistului faţă de detaliile cizelate, grija faţă de contururi, raporturile echilibrate de culori, cu apropieri ale complementarelor galben şi violet şi cu zone de alb strălucitor şi sticlos ale vasului de ceramică şi ale florilor de crizantemă. (M.N.)
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
