124. Întoarcerea de la târg

O rapidă călătorie în lumea creaţiei lui Ţuculescu ne aşază în faţa unei imediate evidenţe: recurența peisajelor, care se datorează, în primul rând, ambientului format de artiştii locali şi influenţelor multiple – de la academismul german până la impresionismul idilic grigorescian - pe care aceştia le-au exercitat asupra sa în primii ani, cei ai afirmării artistice (începutul secolului XX). Etapa ce a urmat însă debutului – aşa-zisa perioadă folclorică - este marcată de spontaneitate şi noutate, construind o operă în care tradiţia curentelor artistice este aproape complet uitată; acum artistul simte că are ceva de arătat, iar în creaţia sa încep să se manifeste gândurile şi simţirile individuale, iar mai apoi o întreagă conştiinţă culturală: expresivitatea proeminentă a incitatoarelor sale imagini „folclorice” – construite prin culori tulburătoare, în ritmuri ameţitoare – îşi regăseşte seva în folclorul românesc şi în stilistica artei noastre populare. O analiză judicioasă a creaţiei ţuculesciene de maturitate – perioada totemică (1958-1962), scoate în evidenţă un proces creativ şi o viziune plastică ce au la bază principiul abstractizării continue a imaginii. Se produce acum o anumită purificare a limbajului plastic precum şi a structurii imaginii, renunţând la ultimele forme figurative, ce aparţineau realităţii, introducând noi şi originale construcţii vizuale ce au la bază principiul sintezei formelor. Un prim nivel de abstractizare (începând cu anii 1958 – 1959) se observă prin reducerea la doar două dimensiuni a spaţiului pictural, elementele compoziţionale păstrându-şi încă un anumit grad de identificare. Un nivel superior al abstractizării îl întâlnim în lucrări în care realitatea este păstrată doar prin prezenţa cu scop decorativ a câtorva elemente ce sugerează forme. Dizolvarea totală a lumii concrete şi construirea imaginii ca oglindă a propriului eu artistic, constituie nivelul ultim al abstractizării operelor lui Ţuculescu. Motivele simbolice în jurul cărora se concentrează acum spiritul creator al lui Ţuculescu sunt trei: troiţa, ochiul şi totemul. Acestea la rândul lor sunt supuse contaminării şi amalgamării, rezultând o unică structură simbolică a imaginii. Specifică ultimei etape de abstractizare a perioadei „totemice”, opera „Întoarcerea de la târg” reprezintă o dezlănţuire de forme şi culori: totemuri ce par să aparţină triburilor aztece, ori trunchiuri de copaci paradisiaci, proiectaţi pe verdele transfigurat de soarele arzător al amiezii, într-o construcţie în care culoarea şerpuieşte pe lângă formă, luminând sau întunecând suprafeţele. Răpiţi de forme şi culori, călătorim către o altă dimensiune – o lume ce pare să ne fi aparţinut dintotdeauna, dar pe care am fi ignorat-o – în care noi înşine, privitorii, ne scufundăm, dincolo de orice nelinişte, suferinţă, iubire sau pasiune. Valoarea operelor „totemice” constă în funcţia acestora ce se materializează dincolo de domeniul esteticii, al picturii. Lucrările ”totemice” se împlinesc mai ales prin deschiderile psihice neaşteptate pe care le presupun. Acestea reprezintă mult mai mult decât simple imagini ale realităţii; ele evocă sensul, substanţa acesteia, devenind un fel de obiecte constitutive ale unui „ritual” de pătrundere, de călătorie într-o lume şi semnificaţiile acesteia. Expresia plastică se regăseşte în armoniile neîntâlnite până la Ţuculescu în arta românească. Este suficient a privi procesul realizării operei prezente – modul în care tuşele se suprapun, gestul de aşternere pe pânză ale acestora – pentru a înţelege că fiecare parte a lucrării are viaţă proprie. În faţa pânzei, fiecare formă sau acord cromatic dă naştere unui univers misterios, ce pentru unii este o evidenţă, pentru alţii un secret ce urmează a fi descoperit. Notă caracteristică a întregii opere ţuculesciene, şocul cromatic se manifestă şi în opera „Întoarcerea de la târg”, prin apropieri de galben aplicat aşa cum a fost scos din tub, verde, violaceu şi negru, completate de oranjuri cu accente de roşu şi câteva griuri colorate, în raporturi răvășitoare, de un puternic impuls vizual. (M.N.)

Literatura

CÂRNECI, Magda, „Ion Ţuculescu”, Ed. Meridiane, 1984 DAVIDESCU, Cătălin, “Țuculescu”, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1988

Dimenzije

width 61 cm, height 55 cm

Opis

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru, TUC

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.