The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
Țăranul a reprezentat unul dintre cele mai longevive motive ce pot fi regăsite în pictura lui Camil Ressu, care a devenit unul dintre cei mai de seamă artiști ce au adus lumea rurală la rangul de cel mai expresiv subiect. După picturile inspirate din viața țăranului român, expuse în 1910, la prima sa expoziție din cadrul Tinerimii Artistice, predilecția lui Ressu pentru subiectele cu caracter rural și nota originală pe care le aduceau în această privință a fost observată de către critici. Ressu punea fundamentele unei imagini a țăranului, diferită de cea propusă până în acel moment de Grigorescu. Picturile cu subiecte țărănești realizate de artist aveau un caracter accentuat de “manifest pictural”, iar aceste opere ale lui Ressu au demonstrat o aptitudine proprie sensibilității sale, aceea de a percepe și evoca cu vigoare autenticitatea vieții arhaice și comuniunea omului cu natura.
Evoluția către un limbaj plastic mult mai coerent va fi intermediată atât de evenimentele primului Război Mondial, dar mai ales de tendințele estetice ce se vor contura în anii imediat următori războiului, în special prin aportul adus de “Arta Română”. Produsul cel mai de seamă al acestui complex evenimențial se va materializa în ceea ce avea să definească întreg deceniul trei al secolului trecut, specificul național. Este lesne de înțeles cum țăranul și viața rurală au ajuns port-drapel al celui mai pregnant trend cultural care s-a menifestat în perioada interbelică. Reluând același subiect obișnuit de altădată, Ressu va continua să readucă lumea satului în prim-plan, chiar dacă după 1920 maniera și tehnica vor suferi schimbări relevante. Principala reevaluare a constat în plan compozițional, de unde figurile începeau să aibă o însemnătate mai redusă față de cea a peisajului, care va aduce după sine și o regândire a paletei de culori. Experimentele în ceea ce privește sursa vizuală vor continua, provocate probabil de interogațiile legate de formă și culoarea, dar și de motivele, uneori limitate, oferite de universul rural. Astfel apar opere în care Ressu schimbă întregul registru, ca în cazul interioarelor, sau a rarelor naturi statice. Compozițiile cu interioare apar secvențial pe întreaga carieră a pictorului, pornind de la pictarea terasei Oteteleșeanu, în exemplare imortalizări ale unei atmosfere de mult trecute, până la instanțele din atelierele de creație din perioada anilor ’50, Ressu pare atras doar de atmosfera unor localuri ce vibrează în spiritul efervescent al artelor. Explicarea interioarelor țărănești care se insinuează pe alocuri în imaginarul artistului, în special în deceniul trei al secolului XX, aduce după sine un întreg complex plastic mai mult sau mai puțin tipic. Chiar dacă nu ni se relevă drept un plein-airist în adevăratul sens al expresiei, peisajul rămânea totuși cel ce a modelat componenta cromatică a unui pictor ce a experimentat chiar și cu fovismul. Temperarea tendințelor fauve s-a manifestat sub influența luminii, care devine un factor important în uneltele plastice ale lui Ressu, astfel, trecerea la o pictură de interior produce o reconsiderare a mijloacelor picturale. În „Vatra” noastră însă putem observa cum forma rămâne în continuare subordonată culorii și tușei ce întinde pasta, element ce ne arată iscusința pictorului de a găsi sursa de lumină ce poate coordona planul cromatic după aceleași precepte identificabile în celelalte genuri.
În ceea ce privește motivul ales în tabloul de față, Ressu nu inovează, ci doar reproduce, sub alte auspicii, o secvență din viața țăranului, în maniera autentică de inspirație pur românească. În termeni contemporani epocii din care provine opera, pictorul acceptă “originalitatea specifică a pământului” și nu se dezice de caracteristicile artei românești, așa cum o vedea un Petre Comarnescu sau un Șirato, cel care îl considera pe Ressu, alături de Grigorescu și Luchian, unul dintre reprezentanții cei mai caracteristici al acelei arte românești.
References
ENESCU, Theodor, “C.Ressu”, Ed. Meridiane, București, 1984
ENESCU, Theodor, “Camil Ressu”, Ed. Academiei, București, 1958
Dimensions
width 65 cm, height 55 cm, custom 65x55
Description
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu negru, C.Ressu
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
Detalii
Țăranul a reprezentat unul dintre cele mai longevive motive ce pot fi regăsite în pictura lui Camil Ressu, care a devenit unul dintre cei mai de seamă artiști ce au adus lumea rurală la rangul de cel mai expresiv subiect. După picturile inspirate din viața țăranului român, expuse în 1910, la prima sa expoziție din cadrul Tinerimii Artistice, predilecția lui Ressu pentru subiectele cu caracter rural și nota originală pe care le aduceau în această privință a fost observată de către critici. Ressu punea fundamentele unei imagini a țăranului, diferită de cea propusă până în acel moment de Grigorescu. Picturile cu subiecte țărănești realizate de artist aveau un caracter accentuat de “manifest pictural”, iar aceste opere ale lui Ressu au demonstrat o aptitudine proprie sensibilității sale, aceea de a percepe și evoca cu vigoare autenticitatea vieții arhaice și comuniunea omului cu natura.
Evoluția către un limbaj plastic mult mai coerent va fi intermediată atât de evenimentele primului Război Mondial, dar mai ales de tendințele estetice ce se vor contura în anii imediat următori războiului, în special prin aportul adus de “Arta Română”. Produsul cel mai de seamă al acestui complex evenimențial se va materializa în ceea ce avea să definească întreg deceniul trei al secolului trecut, specificul național. Este lesne de înțeles cum țăranul și viața rurală au ajuns port-drapel al celui mai pregnant trend cultural care s-a menifestat în perioada interbelică. Reluând același subiect obișnuit de altădată, Ressu va continua să readucă lumea satului în prim-plan, chiar dacă după 1920 maniera și tehnica vor suferi schimbări relevante. Principala reevaluare a constat în plan compozițional, de unde figurile începeau să aibă o însemnătate mai redusă față de cea a peisajului, care va aduce după sine și o regândire a paletei de culori. Experimentele în ceea ce privește sursa vizuală vor continua, provocate probabil de interogațiile legate de formă și culoarea, dar și de motivele, uneori limitate, oferite de universul rural. Astfel apar opere în care Ressu schimbă întregul registru, ca în cazul interioarelor, sau a rarelor naturi statice. Compozițiile cu interioare apar secvențial pe întreaga carieră a pictorului, pornind de la pictarea terasei Oteteleșeanu, în exemplare imortalizări ale unei atmosfere de mult trecute, până la instanțele din atelierele de creație din perioada anilor ’50, Ressu pare atras doar de atmosfera unor localuri ce vibrează în spiritul efervescent al artelor. Explicarea interioarelor țărănești care se insinuează pe alocuri în imaginarul artistului, în special în deceniul trei al secolului XX, aduce după sine un întreg complex plastic mai mult sau mai puțin tipic. Chiar dacă nu ni se relevă drept un plein-airist în adevăratul sens al expresiei, peisajul rămânea totuși cel ce a modelat componenta cromatică a unui pictor ce a experimentat chiar și cu fovismul. Temperarea tendințelor fauve s-a manifestat sub influența luminii, care devine un factor important în uneltele plastice ale lui Ressu, astfel, trecerea la o pictură de interior produce o reconsiderare a mijloacelor picturale. În „Vatra” noastră însă putem observa cum forma rămâne în continuare subordonată culorii și tușei ce întinde pasta, element ce ne arată iscusința pictorului de a găsi sursa de lumină ce poate coordona planul cromatic după aceleași precepte identificabile în celelalte genuri.
În ceea ce privește motivul ales în tabloul de față, Ressu nu inovează, ci doar reproduce, sub alte auspicii, o secvență din viața țăranului, în maniera autentică de inspirație pur românească. În termeni contemporani epocii din care provine opera, pictorul acceptă “originalitatea specifică a pământului” și nu se dezice de caracteristicile artei românești, așa cum o vedea un Petre Comarnescu sau un Șirato, cel care îl considera pe Ressu, alături de Grigorescu și Luchian, unul dintre reprezentanții cei mai caracteristici al acelei arte românești.
ADDITIONAL INFORMATION
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
References
ENESCU, Theodor, “C.Ressu”, Ed. Meridiane, București, 1984
ENESCU, Theodor, “Camil Ressu”, Ed. Academiei, București, 1958
Dimensions
width 65 cm, height 55 cm, custom 65x55
Description
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu negru, C.Ressu