58. Cap de Veneră, Samos, Grecia, sec. IV î. Hr., provine din colecţia Ion Ghica
The photos of the lot are informative and indicative, and cannot provide a highly detailed view of the object from all angles. We recommend a careful physical inspection of the lot before bidding.
58. Cap de Veneră, Samos, Grecia, sec. IV î. Hr., provine din colecţia Ion Ghica
Starting price:
EUR 1.000
Sold
EUR 4.000
marmură, 14 x 11.5 x 7.5 cm, 11,5x14 adâncime: 7,5
Iată ce notează Dimitrie Ghica, fiul lui Ion Ghica, despre această piesă deosebit de valoroasă: "Cap de femeie (probabil o Veneră) găsit de tatăl meu la Samos în 1857. Sculptură admirabilă din secolul al IV-lea probabil. Capul e înclinat puţin spre dreapta. Înălţime de la partea de jos a gâtului până la creştet: 14 cm. Marmură." (cf. Catalog Colecţie D. I. Ghica, la nr. 120, aflat la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti).
Piesa provine din colecția Ion Ghica (1816-1897), foarte probabil din perioada în care a fost membru al administrației otomane îndeplinind funcția de guvernator (caimacam) de Samos (1854-1858). Este înrudit cu vornicul Mihalache Ghica, colecționar la rândul său și care a donat colecția sa pentru a deveni nucleul Muzeului de Antichități (1834), actualul Institut de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române.
Piesa este realizată din marmură cu granulație mare, probabil insulară, patinată ca urmare a depunerii sale în sol. Fragmentare recentă (postdepozițională) la baza gâtului și nas. Pe revers, piesa este plată, cu urme simetric distribuite de pic, ceea ce indică funcția sa de piesă decorativă secundară într-un ansamblu mai mare.
Personajul reprezentat este, cu o anumită marjă de siguranță, Afrodita. Elementele stilistice nu sunt decât într-o anumită măsură tipice reprezentărilor zeiței: coafura, chipul alungit cu pomeți proeminenți, gura ușor întredeschisă. Pentru majoritatea statuilor reprezentând-o pe Afrodita, chipul este ușor întors spre dreapta sau stânga față de axa corpului. Diferențele sunt date de funcția decorativă de detaliu a piesei în discuție. Foarte probabil, avea funcție piesă ornamentală pe un ansamblu arhitectural de dimensiuni reduse, fiind fie o piesă de friză sau de timpan. Alternativ, poate fi element decorativ al un mic sanctuar dedicat unei divinități feminine (cu rol de cariatidă).
Fiind un detaliu arhitectonic, astfel de piese apar rar în cadrul licitațiilor.
Piesa nu are analogii bune pentru zona insulară a Greciei și cu atât mai puțin pentru zona continentală a acesteia. Ținând cont de detaliile de realizare și calitatea bună a tehnicii de prelucrare a marmurei, datarea este elenistică, cel mai probabil spre sfârșitul sec II î.Hr. sau sec I î.Hr. Detaliile feței par să indice o influență orientală, ceea ce face posibilă o sursă micro-asiatică a piesei.
Piesa provine din colecția Ion Ghica (1816-1897), foarte probabil din perioada în care a fost membru al administrației otomane îndeplinind funcția de guvernator (caimacam) de Samos (1854-1858). Este înrudit cu vornicul Mihalache Ghica, colecționar la rândul său și care a donat colecția sa pentru a deveni nucleul Muzeului de Antichități (1834), actualul Institut de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române.
Piesa este realizată din marmură cu granulație mare, probabil insulară, patinată ca urmare a depunerii sale în sol. Fragmentare recentă (postdepozițională) la baza gâtului și nas. Pe revers, piesa este plată, cu urme simetric distribuite de pic, ceea ce indică funcția sa de piesă decorativă secundară într-un ansamblu mai mare.
Personajul reprezentat este, cu o anumită marjă de siguranță, Afrodita. Elementele stilistice nu sunt decât într-o anumită măsură tipice reprezentărilor zeiței: coafura, chipul alungit cu pomeți proeminenți, gura ușor întredeschisă. Pentru majoritatea statuilor reprezentând-o pe Afrodita, chipul este ușor întors spre dreapta sau stânga față de axa corpului. Diferențele sunt date de funcția decorativă de detaliu a piesei în discuție. Foarte probabil, avea funcție piesă ornamentală pe un ansamblu arhitectural de dimensiuni reduse, fiind fie o piesă de friză sau de timpan. Alternativ, poate fi element decorativ al un mic sanctuar dedicat unei divinități feminine (cu rol de cariatidă).
Fiind un detaliu arhitectonic, astfel de piese apar rar în cadrul licitațiilor.
Piesa nu are analogii bune pentru zona insulară a Greciei și cu atât mai puțin pentru zona continentală a acesteia. Ținând cont de detaliile de realizare și calitatea bună a tehnicii de prelucrare a marmurei, datarea este elenistică, cel mai probabil spre sfârșitul sec II î.Hr. sau sec I î.Hr. Detaliile feței par să indice o influență orientală, ceea ce face posibilă o sursă micro-asiatică a piesei.
For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.
For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.
SESSION
Brought to you by
Similar lots
63. Ploscă de nuntă din lemn cu motive florale, Transilvania, sfârșit sec. XIX, provine din colecţia ing. Ion D. Ghica
Starting price:
EUR 30
Sold
EUR 75
