7. Siestă orientală

Ajuns la mijlocul secolului al XIX-lea în Paris, Aman găsește acel occident romantico-revoluţionar, în care tinerii societăţii franceze descoperă şi îşi însușesc elemente ale civilizaţiei orientale. Fie că drumurile duc în nordul Africii, în Maroc sau Algeria, fie că ele duc în inima orientului european, pe malurile Bosforului, tinerii artişti sunt fermecaţi atât de minunăţiile, cât şi de periferiile acestei culturi. Nu întârzie să apară scene revelatoare, romantice, secvenţe idealizate; sunt imaginate instanţe eroice, sălbatice, “păgâne” chiar, în majoritatea straturilor sociale, fermecate de impactul cultural simţit. Cazul lui Aman este unul mai special, caracterizat în primul rând de condiţiile speciale, sociale şi geo­grafice, dar și istorice care definesc locurile natale ale artistului. Astfel Aman este prins între două modalităţi de receptare a orientalismului. Prima este cea mai evidentă, Aman trăind în vremurile în care orientalismul secular, adus de imperiul otoman, îşi trăia practic ultimii ani pe meleagurile ţărilor române. Desigur că viziunea românului este distorsionată faţă de efectele produse în rândul vesticilor, trăirea dinspre interior a orientalismului fiind totuşi definitorie întregii societăţi româneşti. A doua modalitate de simţire a orientului se conturează în jurul artelor plastice. Chiar dacă la 1850 Aman încă putea întâlni vechea societate românească, înrădăcinată în cutume turco-fanariote, experienţa originală a însemnat, desigur, cu mult mai mult. După primul “stagiu” parizian de studii, Aman călătoreşte în 1854, mai întâi la Constantinopol, apoi ajunge în Crimeea, de unde ne parvin scurte notaţii picturale. Această primă experienţă se va detaşa cu adevărat drept o caracteristică a artei lui Aman mulţi ani mai târziu, spre deceniul 8 al secolului al XIX-lea, când uleiurile, gravurile sau tuşurile artistului vor traduce coerent o experienţă sedimentată în spiritul creator. Orientalismul s-a reverberat în majoritatea genurilor artistice, de la peisaj, atât în ulei cât şi în tuş, la interioare şi scene de gen, ce surprind prin viziunea matură notaţii inspirate, revelatoare ale unei culturi ce se pierdea încet în modernitatea românescă şi europeană.

References

Catalog “Centenar Theodor Aman”, Ed. Venus, Bucureşti, 1991 VIDA, Mariana, “Theodor Aman gravor”, Bucureşti, 1993

Dimensions

width 10 cm, height 15 cm, custom 10x15

Description

tuş şi sepia pe hârtie, ştampilă stânga jos Expoziţiunea 1895, Th. Aman

ADDITIONAL INFORMATION

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.