Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Pictor român ce s-a remarcat prin pictura de peisaje şi naturi statice, Dumitru Ghiaţă s-a născut la Colibaşi, în judeţul Mehedinţi, la 22 septembrie 1888, într-o familie simplă de agricultori. În anul 1905, cu sprijinul unei rude apropiate, Dumitru Ghiaţă ajunge la Bucureşti, unde mai târziu va ocupa postul de laborant al Institutului de Seruri și Vaccinuri „Prof. Ioan Cantacuzino”. Printr-o incidenţă, dar în mod hotărâtor pentru cursul vieţii sale profesionale de mai târziu, Ghiaţă îşi descoperă vocaţia pentru desen şi pictură, fapt pentru care frecventează atelierul pictorului A. Verona. În tot acest timp, tânărul artist s-a aflat în mediul marelui iubitor de cărţi şi colecţionar de artă, profesorul Ioan Cantacuzino, petrecând timp preţios în casa acestuia, alături de colaboratori şi cunoscuţi ai profesorului, printre care marele istoric şi critic de artă francez, Henri Focillon. Devenit, după 1920, unul dintre marii prieteni ai României, Henri Focillon rememora întâlnirea cu Ghiaţă, prin prisma unui artist permanent interesat de operele marilor artişti occidentali, de la Dürer la Degas şi de la Rembrandt la Toulouse-Lautrec, aflate în colecţiile de stampe şi desene ale familiei Cantacuzino.
Ioan Cantacuzino este şi cel care-l va recomanda pe Ghiaţă, în anul 1913, pentru o bursă la Paris, unde va studia pictura (la Academiile Rançon şi Delecluze) şi va lucra în atelierul gravorilor francezi André Lavriller şi Lucien Monod. În mediul parizian străbate sălile muzeelor, mai ales pe cele ale Luvrului, exersându-şi permanent mâna. La Muzeul Luxemburg îi descoperă pe impresionişti, de care se simte cucerit, oprindu-se îndelung în faţa lucrărilor lui Millet şi Courbet. Propriile înclinaţii către geometrie şi raţionalitate, ce-i vor defini ulterior întreaga creaţie, îl vor apropia de arta lui Cézanne. În anul 1922, Muzeul de Artă din Lyon îi va achiziţiona lucrarea intitulată „Iarna”, iar zece ani mai târziu, tabloul „Ţăranca” este cumpărat de statul francez, pentru simezele Muzeului Jeu de Paume, din Paris. De aceeaşi apreciere se va bucura pe tot parcursul carierei artistice, fiind permanent invitat să participe la Saloanele Oficiale, la expoziţii de artă românească în străinătate (Paris, Moscova, Berlin, Belgrad, Helsinki), precum şi la Bienalele de la Veneţia. (M.N.)
Literatura
PREUTU, Marina, „ Dumitru Ghiaţă”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977
BACONSKY A.E., „Dumitru Giaţă”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1966
Opis
ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, Ghiaţă D.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Pictor român ce s-a remarcat prin pictura de peisaje şi naturi statice, Dumitru Ghiaţă s-a născut la Colibaşi, în judeţul Mehedinţi, la 22 septembrie 1888, într-o familie simplă de agricultori. În anul 1905, cu sprijinul unei rude apropiate, Dumitru Ghiaţă ajunge la Bucureşti, unde mai târziu va ocupa postul de laborant al Institutului de Seruri și Vaccinuri „Prof. Ioan Cantacuzino”. Printr-o incidenţă, dar în mod hotărâtor pentru cursul vieţii sale profesionale de mai târziu, Ghiaţă îşi descoperă vocaţia pentru desen şi pictură, fapt pentru care frecventează atelierul pictorului A. Verona. În tot acest timp, tânărul artist s-a aflat în mediul marelui iubitor de cărţi şi colecţionar de artă, profesorul Ioan Cantacuzino, petrecând timp preţios în casa acestuia, alături de colaboratori şi cunoscuţi ai profesorului, printre care marele istoric şi critic de artă francez, Henri Focillon. Devenit, după 1920, unul dintre marii prieteni ai României, Henri Focillon rememora întâlnirea cu Ghiaţă, prin prisma unui artist permanent interesat de operele marilor artişti occidentali, de la Dürer la Degas şi de la Rembrandt la Toulouse-Lautrec, aflate în colecţiile de stampe şi desene ale familiei Cantacuzino.
Ioan Cantacuzino este şi cel care-l va recomanda pe Ghiaţă, în anul 1913, pentru o bursă la Paris, unde va studia pictura (la Academiile Rançon şi Delecluze) şi va lucra în atelierul gravorilor francezi André Lavriller şi Lucien Monod. În mediul parizian străbate sălile muzeelor, mai ales pe cele ale Luvrului, exersându-şi permanent mâna. La Muzeul Luxemburg îi descoperă pe impresionişti, de care se simte cucerit, oprindu-se îndelung în faţa lucrărilor lui Millet şi Courbet. Propriile înclinaţii către geometrie şi raţionalitate, ce-i vor defini ulterior întreaga creaţie, îl vor apropia de arta lui Cézanne. În anul 1922, Muzeul de Artă din Lyon îi va achiziţiona lucrarea intitulată „Iarna”, iar zece ani mai târziu, tabloul „Ţăranca” este cumpărat de statul francez, pentru simezele Muzeului Jeu de Paume, din Paris. De aceeaşi apreciere se va bucura pe tot parcursul carierei artistice, fiind permanent invitat să participe la Saloanele Oficiale, la expoziţii de artă românească în străinătate (Paris, Moscova, Berlin, Belgrad, Helsinki), precum şi la Bienalele de la Veneţia. (M.N.)
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
