Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Urmând pașii Ceciliei Cuțescu-Storck, prima artistă ce spărgea cu adevărat barierele pentru activitatea femeilor în artele plastice românești, Mina Byck Wepper va ajunge în perioada interbelică una dintre figurile centrale ale artei românești, chiar dacă activitatea sa nu a fost menționată în totalitatea ei în cronicile vremii. Elevă a celei menționată mai sus, la Școala de Arte Frumoase din București, unde probabil a fost îndrumată și de Ipolit Strâmbu, cunoscut pentru cursurile predate claselor dedicate pictorițelor, bârlădeanca avea să își aprofundeze studiile la Academia Regală muncheneză. Contactul cu simbolismul german venea pe fondul experienței inițiale din țară, unde lecția oferită de profesoara Cuțescu-Storck îi oferise premisele unei creații dominate de simbol și decorativ. Însă Mina Byck nu a devenit un epigon al lui Stück, profesorul din München, ci și-a modelat experiența germanică pe intuitul modernism autohton. După debutul din 1921 din țară, pe simezele bucureștene, Byck Wepper devenea una dintre cele mai active artiste, având în 25 de ani 8 expoziții personale, marea lor parte apreciate laudativ de marii critici ai vremii (Oscar Walter Cisek, H. Blazian și chiar Nicolae Tonitza).
Una dintre sursele preferate ale artistei avea să devină chiar Balcicul, locul coloniei artistice dobrogene ce avea să contureze cariera multor artiști interbelici. Atrasă de subiectele inedite, de pitoresc dar și de calitățile naturale (lumina, dealurile calcaroase, marea), artista va crea în special în deceniul patru al secolului trecut o serie de opere relevante discursului pictural, printre care regăsim drept bornă stilistică opera “Familie de tătari”. În maniera binecunoscută, artista își plasează aproape ostentativ subiectul în prim plan, cele două tătăroaice fiind pictate în spiritul unei compoziții decorative de mari dimensiuni. Cadrul, plasat în preajma unui han tătăresc (foarte probabil Pașalâcu, pictat în alte rânduri de artistă, dar și un loc preferat al artiștilor), nu are menirea de a acapara imaginea, ci doar de a răspunde unor precepte estetice. Fundalul este evident oriental, iar personajele masculine din planul îndepărtat devin o marcă a atmosferei regăsite în cafenelele din Balcic. Opera se conturează așadar exclusiv prin cele două personaje centrale, pictate într-o manieră ascetizată, fără “floricele” cromatice sau efecte decorative exagerate. În plus, pictorița evită să intre într-un joc afectiv cu cele două tătăroaice, chipurile celor două fiind mai mult decât elocvente. Această detașare sentimentală lasă astfel loc unei compoziții monumentale, fără efect siropos sau de un pitoresc facil, creația Minei Byck devenind parcă o filă din viața cotidiană. (I.P.)
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu negru, MinaByckWepper
Izlasci
mijlocul anilor '30
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Urmând pașii Ceciliei Cuțescu-Storck, prima artistă ce spărgea cu adevărat barierele pentru activitatea femeilor în artele plastice românești, Mina Byck Wepper va ajunge în perioada interbelică una dintre figurile centrale ale artei românești, chiar dacă activitatea sa nu a fost menționată în totalitatea ei în cronicile vremii. Elevă a celei menționată mai sus, la Școala de Arte Frumoase din București, unde probabil a fost îndrumată și de Ipolit Strâmbu, cunoscut pentru cursurile predate claselor dedicate pictorițelor, bârlădeanca avea să își aprofundeze studiile la Academia Regală muncheneză. Contactul cu simbolismul german venea pe fondul experienței inițiale din țară, unde lecția oferită de profesoara Cuțescu-Storck îi oferise premisele unei creații dominate de simbol și decorativ. Însă Mina Byck nu a devenit un epigon al lui Stück, profesorul din München, ci și-a modelat experiența germanică pe intuitul modernism autohton. După debutul din 1921 din țară, pe simezele bucureștene, Byck Wepper devenea una dintre cele mai active artiste, având în 25 de ani 8 expoziții personale, marea lor parte apreciate laudativ de marii critici ai vremii (Oscar Walter Cisek, H. Blazian și chiar Nicolae Tonitza).
Una dintre sursele preferate ale artistei avea să devină chiar Balcicul, locul coloniei artistice dobrogene ce avea să contureze cariera multor artiști interbelici. Atrasă de subiectele inedite, de pitoresc dar și de calitățile naturale (lumina, dealurile calcaroase, marea), artista va crea în special în deceniul patru al secolului trecut o serie de opere relevante discursului pictural, printre care regăsim drept bornă stilistică opera “Familie de tătari”. În maniera binecunoscută, artista își plasează aproape ostentativ subiectul în prim plan, cele două tătăroaice fiind pictate în spiritul unei compoziții decorative de mari dimensiuni. Cadrul, plasat în preajma unui han tătăresc (foarte probabil Pașalâcu, pictat în alte rânduri de artistă, dar și un loc preferat al artiștilor), nu are menirea de a acapara imaginea, ci doar de a răspunde unor precepte estetice. Fundalul este evident oriental, iar personajele masculine din planul îndepărtat devin o marcă a atmosferei regăsite în cafenelele din Balcic. Opera se conturează așadar exclusiv prin cele două personaje centrale, pictate într-o manieră ascetizată, fără “floricele” cromatice sau efecte decorative exagerate. În plus, pictorița evită să intre într-un joc afectiv cu cele două tătăroaice, chipurile celor două fiind mai mult decât elocvente. Această detașare sentimentală lasă astfel loc unei compoziții monumentale, fără efect siropos sau de un pitoresc facil, creația Minei Byck devenind parcă o filă din viața cotidiană. (I.P.)
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
