Meniu

Hrvatski

35. Portret de fetiţă

1852, Câmpulung Muscel - 1934, Bucureşti

Procjena

EUR 5.000 - 8.000

Sesija

Uto., 15 svibnja 2012 00:00

G.D. Mirea a rămas unul dintre cele mai valoroase produse a Școlii de Belle Arte, fiind totodată și primul absolvent al școlii care a condus și revoluționat, în bună măsură, instituția creată de Theodor Aman. În ceea ce privește traseul artistic de până la afirmarea sa de la sfârșitul secolului al XIX-lea, lucrurile cele mai însemnate țin de perioada de formare din țară (în cadrul școlii conduse de profesorul Aman), dar, mai important, de anii petrecuți în Paris, unde va lua contact cu creațiile maeștrilor francezi. Avându-l ca protector și mecena pe Ion Ghika, la recomandarea lui Grigorescu, Mirea ajungea în capitala artelor în 1878, petrecând acolo mai mulți ani, perfectându-și cunoștințele și măiestria. Mirea avea să cunoască la Paris opera lui Carolus Duran, vestitul portretist al înaltei societăți franțuzești, căruia îi va fi și elev după doar un an petrecut la Școala de Belle Arte, pe care o părăsea tocmai pentru a fi în preajma maestrului francez. Aici pictorul nostru va învăța cu adevărat să se folosească de lumină și de cromatica cât mai veridică, depășind cu ușurință manifestările tipice neoclasicismului românesc. Cu toate acestea, trecerea anilor nu îl va ajuta să se descotorească decisiv de repertoriul academist. Mediul cultural în care Mirea s-a regăsit la Paris cuprindea o seamă de personalități fie ele românești, fie franțuzești, lucru ce a înlesnit începuturile portretisticii. În 1880, Mirea picta primul său portret în mediul parizian, acela al Leliei Djuvara, urmat de reprezentarea soției lui Tache Ionescu (1882) și de portretul soției lui Alexandru Odobescu. În cei 6 ani petrecuți la Paris, Mirea acumulase experiența lucrului alături de maestrul Duran, însă reușise să își creeze un renume și în țară, expunând constant pe simezele bucureștene în frecventele sale vizite. Cele două lucrări cu care s-a impus în mediul oficial parizian, dar și românesc au fost “Mihai Viteazul în fața capului lui Bathory”(1882) și “Vârful cu dor” (1883). Din aceeași perioadă provine și portretul-bust al Mariei Deleanu, realizat în perioada pariziană, în aceeași manieră intimă. Chiar dacă portretele lui Mirea sunt serioase, respirând prin atitudinea liniștită a modelului, așa cum reiese din tabloul de față, ele ne introduc de fiecare dată în starea de spirit a modelului: caldă și liniștitoare. (I.P.)

Literatura

PETRAȘCU, Nicolae, “G.D.Mirea”, Casa Școalelor, București, 1943

Dimenzije

width 44 cm, height 60 cm

Opis

ulei pe pânză, semnat şi datat stânga sus, cu brun, G. D. Mirea, 1882

Informacije o istraživanju

Proveniență: colecţia Maria G. Popescu; licitaţia Alis, 29 noiembrie 2011, lot 64. Opera este reprodusă în monografia Nicolae Petrașcu, “G.D.Mirea”, Casa Școalelor, București, 1943, la pag. 87, sub titulatura “Maria Deleanu”.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.

Alternativni lotovi

Margine de Câmpulung

27. Margine de Câmpulung

Nicolae Grigorescu

    Procjena EUR 30.000 - 60.000
    Prodano EUR 44.000
Micuţa japoneză

15. Micuţa japoneză

George Demetrescu Mirea

    Procjena EUR 8.000 - 15.000
    Prodano EUR 40.000
Cusătoreasa

31. Cusătoreasa

Gheorghe Mărculescu

    Procjena EUR 700 - 1.200
    Prodano EUR 600