19. Musceleancă

Cunoscut drept descoperitorul ţinuturilor dobrogene şi al pitorescului localnicilor acestora, precum şi drept glasul puternic, viguros al artei româneşti de tip expresionist, Iosif Iser s-a dovedit, cu aceeaşi măreţie, un interpret fidel al spaţiului rural românesc, al realităţii satului, refuzând cu consecvenţă idealizarea suferinţei țăranilor, oameni ai pământului, ai vieţii reale şi ai dramatismului acesteia. Fenomen coexistent descoperirii Dobrogei, materializată în numeroase lucrări, este şi cunoaşterea zonei Argeşului, de care pictorul se va simţi atras, mai ales prin regăsirea fizionomiilor colţuroase ale localnicilor, asemănătoare oamenilor dobrogeni. Departe de spiritul poetic, de reprezentarea pitorească a lumii satului românesc şi de imaginea ţăranului idealizat, Iosif Iser este preocupat de adevărul înfăţişării oamenilor, surprinzându-i în acea atitudine ce conferă specificitate și caracter personajului. Asemenea lui Ressu, dar deosebit de Grigorescu, Iser a venit în pictura românească cu o interpretare proprie, de reacţie împotriva unor tipare stabilite de predecesorii săi. Imaginea ţăranului iserian apare gravă, tensionată, aparţinând parcă unei alte dimensiuni rurale, aşa cum o văzuse el în Argeş, diferită de cea grigoresciană. Înfăţişată în hainele de sărbătoare ale portului popular, ţăranca musceleancă apare îngândurată, purtând în ochi lumina interioară a meditaţiei. Profilul feţei pe care se citeşte demnitatea - moştenire ancestrală - exprimă staticitatea unei măşti rigide, sculpturale. Mâinile mari, muncite, deosebit de expresive, sunt tratate de către artist cu aceeaşi importanţă pe care o dedică un portretist chipului. Poate cea mai plină de adevăr imagine a viziunii iseriene asupra ţăranilor a fost consemnată de către pictorul şi scriitorul Nicolae Tonitza: „Iser ne-a trezit, brutal, din visătoria sleită în care ne aruncaseră predecesorii en vogue şi ne-a silit să privim adânc în realitatea înconjurătoare. (...) Descoperirăm – graţie virilităţii iseriene – o lume nouă, între noi şi în preajma noastră, o lume întru totul expresivă, viguroasă şi tristă. (...) Ţăranul lui Iser era omul gliei noastre: puternic, dar trudit, având în ochi, prin nu ştiu ce stranie scăpărare, în care clocoteşte laolaltă fanatism şi blazare, (...) dragoste şi ură (...), mândrie şi umilinţă, avânt de libertate şi decrepitudine de sclav călcat în picioare.” (Nicolae Tonitza, citat în Marin Mihalache, “Iser”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982, p. 20)

Literatura

CRĂCIUN, Eugen, “Iser”, Ed. Căminul Artei, București, 1945 MIHALACHE, Marin, “Iser”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 BUSUIOCEANU, Alexandru, “Iser”, Ed. Ramuri, Craiova, 1930

Dimenzije

width 59 cm

Opis

guașă vernisată pe hârtie, semnat și datat dreapta jos, în creion, ISER, (19)35

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.