156. Cafenea turcească [1923-1924]

"Orizontul meu vine din Dobrogea. Dobrogea a fost cred cea mai bună şcoală pentru mine. Am rămas sufleteşte puternic legat de Dobrogea şi cred că nimeni n-a înţeles-o mai bine ca mine. (...) E o atmosferă pe care îmi place să o evoc şi în care mă regăsesc". Cuvintele lui Iosif Iser veneau, dacă mai era nevoie, în continuarea imaginilor pe care acesta le-a creat de-a lungul carierei. "Inițierea" în peisajul dobrogean avea să survină în timpul campaniei din Balcani, când, în timpul lunilor de vară ale anului 1913, pictorul descoperea Balcicul drept voluntar în armata română. Acel prim itinerariu dobrogean avea să îl introducă pe Iser în farmecul oriental, revenind recursiv în orașele de la malul Mării Negre până către sfârșitul carierei. Pasiunea pentru orient avea să îl conducă și spre inima orientului, călătorind în vara anului 1919 în Istanbul, pictând și schițând pe ambele maluri ale Bosforului. În ceea ce privește uleiul de față, discuția ne direcționează către primii ani ai deceniului trei al secolului XX, atunci când Iser începe să conceapă principalele compoziții dobrogene. Balcicul este evident principala destinație, însă Iser cercetează atât Constanța, cât și orășelele cu iz oriental de pe malul dunării - Silistra și Turtucaia. Tematica variază, însă constanta pare a fi oferită de personajul arhetip - turcul. Fie că e vorba de familii, de anumite categorii sociale sau de prezența omului simplu în peisaj, operele lui Iser sunt constant dedicate acestui numitor comun. Viața simplă, cotidiană a turcilor și tătarilor definește ciclul conceput de Iser la începutul anilor "20, a cărui operă definitorie este "Familie de tătari", pictură cu care Iosif Iser se prezenta la Salon d"Autumne din Paris în 1921. Portretele tătăroaicelor, interioarele tradiționale dar mai ales cafenelele turcești recreează un univers intim și autentic al unei populații pitorești. Opera de față, pictată cel mai probabil în cadrul campaniei de studiu întreprinsă în vara anului 1923, punctează interesele lui Iser, care, pe lângă subiectul evident, alternează compozițiile monumentale cu scene de zi cu zi. Stilul lui Iser de atunci amintește de influența majoră pe care pictura lui Othon Friesz încă o avea asupra manierei pictorului nostru, de altfel, nu mai târziu de 1921, Iser încă frecventa academia liberă a lui Friesz din Paris cu care de altfel împărtășea și o relație de prietenie.(I.P.)

Literatura

CRĂCIUN, Eugen, "Iser", Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1945
MIHALACHE, Marin, "Iser", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982

Dimenzije

width 41 cm, height 35.5 cm

Opis

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru, "ISER"

Izlasci

1923-1924

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.