128. Arlechin

În istoria artei românești, Iser ocupă un loc privilegiat nu numai datorită valorii excepționale la care arta sa este apreciată, ci și datorită particularităților iscusite. Chiar dacă practică aceleași genuri picturale clasice, calitatea principală a lui Iser a fost aceea de a se transforma în creator de tipologii. Poate dacă ar fi să analizăm gama de odalisce pictate, nu am putea trage această concluzie atât de ușor, mai ales că tema este abordată, cel puțin în arta autohtonă, încă de la Aman. Desigur că la o analiză atentă a genurilor abordate în epocă, pictorul nostru este singurul care construiește un tablou atât de coerent și valoros prin pictarea personajelor orientale. Odalisca lui Iser a devenit o instituție în sine în arta românească modernă, fiind apreciată încă din perioada interbelică drept una dintre cele mai puternice imagini produse de pictura românească. Această calitate sculpturală a lui Iser devine cu atât mai evidentă atunci când aduce în prim-plan și alte tipuri mai puțin familiare spațiului autohton. Astfel, apar balerinele, dansatoarele, lăutarii spanioli sau arlechinii. În cazul celor din urmă, există în plus o imixtiune tipologică, arlechinii fiind asimilați în contextele cele mai ciudate, fie drept Pierrot, în compania Colombinei, fie cântând la mandolină, într-o ipostază iberică sau singuri, în apariții atât de puternice, definitorii tipului oferit. Toate aceste abordări ale temei arlechinului explică obsesia pe care Iser o dezvoltă pentru acești circari, asumându-și conștient o pătrunzătoare investigare a sufletului omului. Pictorul reușește să treacă dincolo de mască și costum, pentru a ne prezenta aceste personaje simpatice, care totuși ascund în suflet angoasa unei vieți grele. Pictată sub direct influență a călătoriei în spațiul iberic (călătorie realizată în cursul anului 1930), Iser compune ani mai târziu un subiect mai vechi din panoplia personajelor sale, reușind să transpună în pielea modelului teatral oferit de arlechin, o instanță mult mai pitorească. Cu capa ce ne amintește de toreadorul spaniol, cu chitara cântăreților de flamenco, arlechinul impresionează totuși nu prin costumul teatral, ci prin trăsăturile de caracter, conștientizându-și parcă impostura. (I.P.)

Literatura

MIHALACHE, Marin, “Iosif Iser”, Ed. Meridiane , București, 1982

Dimenzije

width 46 cm, height 61.5 cm

Opis

ulei pe carton, semnat și datat dreapta jos, cu negru, ISER, (19)40

Informacije o istraživanju

Proveniență: colecţie privată bucureșteană.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.