23. Odaliscă

Critica de artă a perioadei interbelice scria despre Mützner ca despre un adept al impresionismului, unul dintre ultimii. Cizek îl considera chiar „impresionistul cel mai fanatic în evoluţia picturii noastre noi”, cel care a abordat stilul în formula sa tipică, exprimată prin operele lui Turner, Monet şi mai târziu Signac. A oscilat între impresionism şi mişcările artistice ce i-au urmat, postimpresionismul şi neoimpresionismul, experimentând tehnicile şi abordând teme predilecte ale acestora. Personajul în plein-air reprezintă o tematică recurentă a operei sale, lucrările realizate în timpul diferitelor perioade de creaţie ilustrând etapele stilului său. Orientarea lui Mützner către cercetarea fenomenelor optice îşi are originea în proximitatea şi schimbul de idei cu Claude Monet, alături de care a petrecut doi ani la Giverny, între 1908 şi 1910. Monet se stabilise în satul din Normandia în 1883, unde îşi amenajase o grădină plină cu flori şi apoi un iaz cu nuferi, înconjurat de plante şi traversat de un pod japonez, care i-au inspirat creaţia pâna la sfârşitul vieţii. În perioada în care Mützner ajunge la Giverny, Monet era deja celebru şi atrăgea în jurul său artişti tineri, veniţi pentru a-l cunoaşte pe iniţiatorul curentului impresionist şi cel mai tipic reprezentant al său. De la Monet provine preocuparea pentru lumină ca subiect principal al picturii, menite să surprindă efectul tranzitoriu de colorit şi strălucire pe care îl percepe ochiul în natură: „ce m-a încântat chiar de la începutul carierei a fost arta de a reda plenitudinea luminii... Prin tehnica luminii, realitatea se exprimă mai puternic şi mai sugestiv... Prin infinitele nuanţe pe care ştie să le descopere în nesfârşite valori colorate, pictorul luminii are posibilitatea de a se apropia cât mai mult cu sinceritate de adevăr” nota Mützner în jurnalul său. Femeia în natură sau în grădină îi este deseori subiect pentru studiul efectelor efemere ale luminii, făcând parte dintre temele abordate frecvent de pictorii impresionişti. În arta lor, personajul feminin nu mai este legat în mod necesar de reprezentarea unei zeiţe sau a unui personaj mitologic, ci este o femeie modernă, surprinsă într-o ipostază de relaxare. În opera lui Mützner, tema nu apare doar pe filiera picturii franceze, ci şi în descendenţă grigoresciană, atmosfera calmă şi lumina filtrată de vegetaţie amintind de picturile cu ţărănci întinse în iarbă ale lui Grigorescu. De la el, primul pictor român în a cărui creaţie s-au simţit ecourile impresionismului, trecuseră mai bine de trei decenii până când Mützner devenea, în viziunea criticii, un reprezentant al stilului în România.

Literatura

MARIAN, Rodica, „Samuel Mützner 1884 – 1959”, Ed. Antet, Bucureşti, 2005 PAVEL, Amelia, „Pictori evrei din România”, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1996 PAVEL, Amelia, „Pictură românească interbelică – un capitol de artă europeană”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996

Dimenzije

width 33 cm, height 42 cm

Opis

ulei pe carton, semnat dreapta sus, cu negru, S. Mützner

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.