15. La târg

Anii maturităţii artistului Nicolae Vermont (1900-1918) coincid cu o perioadă de puternice frământări, atât sociale cât şi politice. În plan artistic, abia reîntors în ţară, după terminarea studiilor de la München şi Paris, cărora le integrează scurte călătorii în Austria şi Italia, Nicolae Vermont participă la fondarea grupului independenţilor (1986), numărându-se de asemenea printre membrii fondatori ai Societăţii Ileana (1897), în cadrul căreia expune, deja de la prima manifestare, un număr impresionant de lucrări. Începutul secolului XX marchează activitatea artistului prin alăturarea activă a acestuia, Societăţii Tinerimea Artistică. Anul 1900 va aduce şi succesul primei sale expoziţii personale, operele acestuia fiind achiziţionate de chiar N. Grigorescu şi I.L. Caragiale (12 lucrări). Printre motivele predilecte ale renumitului artist, un loc deosebit de important îl ocupă figura ţăranului, redat în stil realist, mergând pe direcţia preferată încă din timpul studiilor de la München. Fie că este vorba despre portrete sau compoziţii, Nicolae Vermont s-a arătat de fiecare dată a fi un atent cercetător al figurilor omeneşti. Asemenea lui Octav Băncilă, Vermont este preocupat în realizarea operelor sale de sublinierea caracteristicilor sociale ale personajelor reprezentate. Ocupaţiile oamenilor, locul deținut în societate, împletite cu transformările de ordin fizic sau sufletesc pe care activităţile le exercită asupra indivizilor, constituie specificul artei lui Vermont. Compoziţiile cu tematică ţărănească merg pe linia de inspiraţie grigoresciană, căreia Vermont îi conferă un plus de energie şi vigoare. Figurile apar idilizate, iar ţărăncile asumă aerul unor graţioase păstoriţe ce amintesc de pictura franceză a secolului al XVIII-lea. Între acestea, opera „La târg” se evidenţiază prin compoziţia reuşită a unei scene desfăşurate în mijlocul unui târg. Cele trei personaje, aşezate parcă într-o „poză” teatrală, coregrafică, puţin naturală, aduc ceva din graţia ideală a statuilor antice greceşti. Pitorescul este prezent prin folosirea strălucirii şi bogăţiei costumelor cu care sunt înveşmântate cele trei. Reprezentată cu spatele către privitor, ţăranca din primul plan contribuie la identificarea intenţiei artistului de a ne introduce, gradual, cu fiecare plan perspectival, în atmosfera agitată a târgului, în care se prezintă, până la orizont, alte două personaje feminine, câteva cătune şi cerul luminos.

Literatura

PAVEL, Amelia, IONESCU Radu, “Nicolae Vermont”, Ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1958

Opis

ulei pe carton, semnat şi datat dreapta jos, cu negru, Nicolae Vermont, 1912

Informacije o istraživanju

Proveniență: importantă colecție privată bucureșteană.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.