38. Natură statică cu flori de câmp și jardinieră japoneză

Pentru Samuel Mützner adevăratul drum în artă s-a conturat în jurul principiilor impresioniste, principii pe care le va urma întreaga carieră. Chiar dacă primii ani de studii nu au fost reprezentativi pentru calea ce o va urma arta sa, lecțiile de la Școala de Belle Arte din București și cele de la Academia Regală din München au fost pași necesari, care au dus la formarea unui substrat tehnic elementar. Desigur că evidența cea mai pregnantă a biografiei lui Mützner este determinată de perioada franceză, în anii petrecuți în academiile pariziene, dar în special în preajma a două nume importante ale artei europene. La Academia Julian, pe care a absolvit-o în 1908, Mützner primește lecții de culoare și compoziție de la Jean Paul Laurens, apoi destinul îl conduce pe pictorul nostru la Giverny, unde va lucra pentru 2 ani alături de maestrul Claude Monet. Perioada pointilistă însușită în preajma lui Monet va fi una dintre cele mai puternice influențe pe care le-a resimțit arta lui Mützner, care din acel moment își începe propriul drum. În preajma primului război mondial, având aproape 30 de ani, Mützner își începea cu adevărat cariera, în special prin peregrinajele pe care avea să le întreprindă, conturate în jurul așa numitului deceniu al marilor călătorii (1912 - 1919). În deceniul al treilea pictura lui Mützner nu mai avea nevoie de nici o prezentare, se conturase drept una din cele mai puternice și evidente manifestări autohtone. Era epoca marilor compoziții tematice, când influențate de tradiționalismul împrumutat de la Rodica Maniu, când sub influența peisajului rural, la Șopârlița sau la reședința de la Balcic. Mützner era stăpân pe un limbaj plastic împământenit, ce nu cunoștea secret, care în plus se conturase într-un impresionism atât de unic pe simezele românești. În lucrarea noastră, datată 1927, Mützner ne oferă o fărâmă a unui intimism fin conturat în jurul unui univers plastic înrădăcinat încă, la distanță de mai bine de un deceniu, în misterul artei japoneze. Este bine cunoscut periplul artistului în Japonia din primii ani ai deceniului 2, moment în care Mützner încearcă să acceseze cele mai interesante particularități orientale. Analizând acea etapă, însușindu-ne biografia artistului, putem trage unele concluzii în legătură cu urmele lăsate în conștiința creatoare a pictorului. Chiar dacă în acele momente Mützner era interesat de tot ceea ce caracteriza cultura japoneză, căutând locurile și tipurile specifice, pe noi ne interesează mutarea stilistică pe care a determinat-o în cursul anilor ce vor urma. Acest lucru nu este curios, mai ales că în arta europeană japonismul începuse să fie analizat și definit încă din secolul al XIX-lea. Primele schimbări suferite de arta lui Mützner se vor simți încă din anii călătoriilor prin marile orașe ale Japoniei, modernitatea din Tokyo și tradiționalismul din Kyoto fiind suficiente unor decalaje stilistice. Compoziția devenea mult mai elaborată, în special prin intensificarea construcției, apăreau imagini ample, cu multe personaje, iar studiul se aprofunda, direct proporțional cu imaginarul dezvoltat. Costumațiile, arhitectura specifică, instanțele nemaipomenite oferite de grădini și de amenajări se vor dovedi decisive în conturarea unui nou specific pictural. În plus, imediatețea acestor influențe va fi depășită prin efectul de acumulare, care va izvorî ulterior, sub masca unei picturi a detaliului. Astfel , la mai bine de un deceniu, apar lucrări, ca și natura statică de față, ce sunt dependente de un ima­ginar profund japonizant. Rezultatul este conturat în jurul unor lucrări ce vădesc un caracter decorativ, un rezultat logic al bagajului pictural oriental. Același efect îi provoca cu ani în urmă arta japoneză lui Monet, care împrumuta de la scriitura tipică calități picturale inedite, oferind imaginii o nouă caracteristică. Așadar putem accepta că o primă influență japonizantă resimțită de Mützner o primește involuntar de la maestrul francez, având în vedere că sentimentul decorativ identificabil la Monet va fi o dominantă a tuturor etapelor de creație. În cazul ”Naturii statice cu flori de câmp și jardinieră japoneză”, efectul decorativ este mai mult decât prezent, iar imaginea primește calități vizuale extraordinare. Pictarea în amănunt îi vine ușor lui Mützner, perioada pointilistă oferindu-i capacitatea unei pensulații migăloase. Desigur că aici prezența unui decorativ produs de japonism este evidentă, ceramica tipică zonei extrem-orientale fiind mai mult decât suficientă. Însă ceea ce definește cu adevărat compoziția este atmosfera creată, în special prin pictarea florilor, care, printr-un buchet atât de eclectic încarcă lucrarea de o vivacitate particulară.

Literatura

MARIAN, Rodica, “Samuel Mützner”, București, 2005 FRANCASTEL, Pierre, “Impresionismul”, Ed. Meridiane, București, 1977

Dimenzije

width 60 cm, height 73 cm

Opis

ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu negru, S. Mutzner, (1)927

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.