76. Silistra [1915]

Peisajul cu tentă orientală apare în pictura lui Gheorghe Petrașcu încă din prima perioadă de creație, de îndată ce pictorul călătorește, pentru început, la Mangalia, pe care o descoperă încă din 1904, apoi în Egipt, în sejururile la Assuan din cursul anilor 1906-1907. Chiar dacă această etapă de creație este conturată în jurul experimentelor de factură impresionistă, drept “urmaș” al mentorului Nicolae Grigorescu, peisajele lui Petrașcu nu se vor pierde într-o factură pitorească, tipică pentru majoritatea artiștilor ce pictau în manieră impresionistă subiecte inedite ca acelea oferite de atmosfera orientală. Petrașcu reușea încă din acei primi ani de practică să depășească factura pur figurativă și compunea peisaje sub adâncul studiu cromatic, dar și tehnic. Față de perioada compozițiilor din Egipt - moment unic în cariera lui Petrașcu, Silistra - cazul de față nu dispare din imaginarul artistului odată cu trecerea anilor, ci va reprezenta “miezul” principalelor itinerarii pe care Petrașcu le va întreprinde în zona Dobrogei între 1910 și 1935. Silistra intră în acel cadru lărgit, al așezărilor umane cu specific cvasi-orietal, alături de descoperirea Balcicului (1913); pictează în plus la Turtucaia, Constanța, Caliacra și desigur Mangalia. Un numitor comun al acestor peregrinări prin orașele cele mai importante de la Dunăre sau de pe litoralul Mării Negre este indiscutabil atracția față de atmosfera tipică, dar o atmosferă care pentru Petrașcu este emanată de urbanism, de arhitectură sau de peisajul marin. Provincialității unui pitoresc oraș multietnic de pe malul drept al Dunării îi erau alăturate, în aceeași perioadă catedralele provensale sau palatele ducale venețiene. Neconcordanța imaginarului, având în vedere grandoarea atinsă în imaginile vest-europene, ne introduce în cotloanele universului petrașcian, pentru care cel mai de preț avut consta în propria-i țară. Silistra, Turtucaia, Mangalia, Techirghiol, Târgoviște sau Balcic, cu al lor insolit "marginal", profund provincial, au reprezentat sursele acestui vizual, pe care Petrașcu a reușit să îl racordeze la imaginile europene, și chiar să le depășească în importanță. Peisajul se desfășoară după legile unei aparențe firești, cel puțin în ceea ce ține de formă, Petrașcu fiind atras mereu de principiile de stabilitate figurativă oferite de însăși natura. Chiar dacă pictorul nu se folosește de mici notații artificiale pentru a imprima ritm, planurile sunt astfel modelate spre a atinge o picturalitate echilibrată, dar expresivă. Arhitectura primește o încărcătură materială palpabilă, albul și ocrul dens, alternat cu albastrul cerului, alături de tehnica picturală tipică deceniului 2 fiind responsabile de atingerea unei coerențe volumetrice unice în epocă.

Opis

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru, G. Petrașcu, (1)915

Lot.notes

Etichetă de participare în expoziția "Valori artistice reprezentative din colecții bucureștene", Muzeul de Artă al României, București, 2002. Etichetă de participare în expoziția "Peisajul în pictura românească", Muzeul Național Cotroceni, București, 2002.

Izlasci

1915

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.