201. Natură statică cu pere şi carte [1940]

Din momentul debutului său artistic din anul 1900 şi până în ultimele clipe de creaţie (1942), Gheorghe Petraşcu şi-a petrecut viaţa în faţa pânzelor sale, pe care a aşternut, cu măiestria specifică unui iscusit meşter al metalelor preţioase, culorile smălţuite sau catifelate, impunându-se pe cele mai importante simeze şi seducând de fiecare dată privitorul sensibil şi cunoscător. Inspirat din realitatea exterioară, Petraşcu transpune în operele sale, motivele supuse unui proces de interiorizare, ridicând la rang de capodoperă obiecte aparent lipsite de importanţă. Instinctul său artistic îl ajută să elaboreze adevărate spectacole picturale, să ofere străluciri eterne materiei picturale, să transforme banalitatea cotidiană în surse de visare, o celestială magie cromatică. Asemeni lui Cézanne, Van Gogh, Andreescu, Luchian, Tonitza, Gheorghe Petraşcu are capacitatea de a trece printr-un proces de metamorfozare, o simplă oală smălţuită, obiectele obişnuite de pe masa din propriul atelier, interioarele cu colţuri intime, zidurile patinate de ani, preocupat de a revărsa tumultul paletei cromatice, în strânsă corespondenţă cu propriul temperament, adunând cristale de lumină pe materia saturată de pastă. Cuvintele poetice ale lui Tudor Arghezi întruchipează poate cel mai bine misterul artei lui Petraşcu: „... ulceaua isca din sine mii de închipuiri fragede şi aduceri aminte. Soarele o sufla cu aur pe dinlăuntrul grosimii şi ea trăia ca o ureche albă prin urzeala căreia mijeşte o umbră de sânge. Apoi zugrăveala ce-o încingea pe dinafară (...) adaogă ulcelei, în chipuri topite, de ţesături de ape şi ierburi, o împletitură de gânduri şi de nădejdi.” („Ulcica de porţelan”) O împletitură de gânduri interioare, exprimate prin culoare, se ţese şi prin opera „Natură statică cu pere şi carte”. Într-un ansamblu coerent, logic, artistul adună la un loc, pe un ştergar alb străbătut de dungi intersectate, câteva din obiectele sale devenite recurente, dând astfel naştere unui tablou dominat de scânteierea fermă a fructelor mature din centrul compoziţiei, cărora li se subordonează, într-un reuşit echilibru cromatic şi compoziţional, o pară şi o carte, în cele două extremităţi ale primului plan. Preţiozitatea coloritului şi voluptatea materiei operei prezente sunt note definitorii pentru întreaga creaţie petraşciană, transformând o natură statică într-un cadru de nestemate.

Literatura

COSTESCU, Eleonora, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975 ENESCU, Theodor, „G. Petraşcu - Sentimentul permanent al marii tradiții picturale” în SCIA XX/1973, A.P., Ed. Academiei, Bucureşti, 1973, pp. 95-129 FLOREA, Vasile, ”Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1989 OPRESCU, George, ”Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1963 SCHOBEL, Doina, CONSTANTINESCU, Paula, ”Expoziția de pictură Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972

Opis

ulei pe pânză, semnat stânga sus, cu roșu, în monogramă, GP; datat dreapta sus, cu roşu, (1)940

Informacije o istraživanju

Opera a participat la expoziția "Valori artistice reprezentative din colecţii bucureştene", Muzeul Colecţiilor de Artă, Bucureşti, 2002.

Izlasci

1940

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.