159. Casă ţărănească [a doua jumătate a anilor '20]

Petrașcu este un adept al postimpresionismului, în fapt a unui stil puternic personal care se revendică și de la impresionism, având în vedere primii 10 ani de carieră. Structural nu se putea exprima cu ajutorul tehnicii impresionismului, fiind caracterizat de rigoare și sobrietate, cât și de folosirea abundentă a pastei care se mineraliza pe pânză. În lungile sale călătorii, peisajul a fost cel care l-a ghidat constant spre înregistrarea subiectivă a realului, folosindu-se de materia picturală ca un pandant al celei din care era formată realitatea. De altfel, Vasile Florea observa ”cum un fost student în științele naturale nu pare atras deloc de botanică și zoologie,” ci de ”casele bătrîne de la Vitré, de nisipul dobrogean, de marmura Veneției, de calcarul de la Toledo, de zidurile galbene, verzi, roșii ale Sighișoarei sau de cele albe, monahale de la Viforîta sau Târgoviște”. Peisajele sale cu case, structurile acestea par mai întotdeauna stinghere, chiar pustii. Arareori regăsim în acestea prezența umană și indicii ale acesteia, cum ar fi gardul ori curtea. Sunt aproape decupate din realitate și transferate pânzei. Deși par pustiite, ”casele” sale nu sunt însoțite de sentimentul dezolant al sărăciei ori abandonului, ci păstrează caracteristica operei sale, aceea a încremenirii, la care contribuie cromatica și bogăția pastei. Petrașcu reușește astfel să transmită, folosind unitar aceste coordonate ale stilului, fascinația sa în aceeași măsură fie în cazul casei tradiționale românești, podurilor spaniole sau palaetor venețiene, insuflând impresia de universal pictural tuturor instanțelor ce l-au interesat. Abandonarea preciziei desenului în favoarea culorii vin să susțină abandonul realismului spre o redarea afectivă, încărcată de emoție, trăsătură ce îl apropie de impresionism. Modelarea solidă și rigoarea construcției spațiului cade tot în sarcina masei de culoare, întinsă de obicei pentru emfază cu ajutorul cuțitului. Ruperea perspectivei sau contrapunerea unui motiv în prim plan devine o soluție de construire a spațiului într-o manieră la fel de tipică, monumentalitatea fiind atinsă în relație cu efectul de mineralizare oferit pastei. Subiectul – în cazul de față o casă țărănească – pare să se alinieze unei tipologii figurative pe care o putem regăsi în pictarea clopotniței din Târgoviște sau a casei pictorului din același oraș și anume analiza unui motiv singularizat în relație cu restul naturii.

Literatura

CONSTANTINESCU, Paula, SCHOBEL, Doina, „Expoziția de pictură G. Petrașcu” [catalog], Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972 FLOREA, Vasile, “Gheorghe Petraşcu”, Meridiane, Bucureşti, 1989 OPRESCU, George, "Gheorghe Petraşcu”, Meridiane, Bucureşti, 1963

Dimenzije

height 27 cm

Opis

ulei pe carton, semnat stânga jos, cu negru, G. Petraşcu

Informacije o istraživanju

Opera a făcut parte din expoziţia permanentă a Muzeul de Artă din Braşov, în perioada 1 ianuarie 2012-28 august 2014.

Izlasci

a doua jumătate a anilor '20

PODRIJETLO

colecția Horia Zaharia.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.