Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Arta lui Iosif Iser, una dintre cele mai interesante personalităţi artistice din spaţiul românesc al perioadei interbelice, reflectă, în opinia criticului Al. Bucuioceanu, o “neîncetată împrospătare” în contact cu “noile curente din Apus”.
Între 1899 şi 1904 studiază la München, mai întâi cu profesorul Anton Azbé, în particular, iar apoi în cadrul Academiei Regale Bavareze de Artă. În aceeaşi perioadă lucrează în atelierele lui Johann Hertrich şi Karl Man şi colaborează la revista “Simplizissimus”, condusă de Thomas Theodor Heine. În 1905 lucrează ca desenator la ziarele “Adevărul”, “Belgia Orientului” şi la revista “Furnica”. În 1908 pleacă la Paris, unde colaborează la “Le Témoin” şi “Le Rire” şi studiază la Academiile libere Ranson din Montmartre şi Humbert din Montparnasse. Colaborează la revista satirică spaniolă “El Papitu” şi la cea germană “Lustige Blätter”. Între 1910 şi 1914 colaborează la revista “Facla”, unde preia cronica artistică a revistei, sub pseudonimul Rembrandt. Între 1912 şi 1920 expune la “Tinerimea artistică”, la Salonul Oficial şi are numeroase expoziţii personale. În 1920 pleacă din nou la Paris, unde studiază la Academia liberă a lui Othon Friesz şi începe să graveze, la sugestia lui J. Pascin. În 1930 călătoreşte în Spania. În 1936 iniţiază, împreună cu Petraşcu, Ressu, J. Al. Steriadi şi alţii, gruparea “Arta”.
Vederile din parcurile pariziene s-au aflat printre subiectele preferate de Iser, în perioada şederii sale în capitala Franţei. Peisajul a fost probabil realizat în 1929 în Parcul Buttes-Chaumont din Paris şi reprezintă impresia lui directă în faţa subiectului, notată în guaşă, cu rapiditate şi un fin simţ al observaţiei. Tehnica lui Iser se bazează pe desen, calitatea sa de foarte bun desenator fiindu-i recunoscută dintotdeauna. Liniile sale simplifică contururile formelor, supunând realitatea unei grile ce o esenţializează şi o încarcă cu semnificaţii. Culorile nu sunt nici ele fidele adevărului din natură, iar atmosfera lipseşte din imagine, efectele ei nefiind urmărite în mod special de artist. Parcul parizian i-a dat ocazia unui joc vibrant de tonuri şi nuanţe crude de verde, luminate însă egal şi fără străluciri, căci artistul a ales un moment când cerul era acoperit.
După perioada studiilor la München şi momentul colaborării la revista “Simplizissimus”, unul dintre promotorii viziunii Judgenstil în mediul internaţional, când Iser s-a aflat, timp de un deceniu, sub influenţa acesteia, după care l-a abandonat brusc, cu greu se poate vorbi despre apartenenţa artistului la un alt curent artistic contemporan sau imediat anterior lui. În timpul petrecut la Paris, între 1921 şi 1934, a avut unele perioade de inspiraţie din iconografia artiştilor care îi erau prieteni: Dufy, Pascin, Derain sau Othon Friesz. Se pot face astfel paralele între lucrarea “Parc parizian” şi unele picturi ale lui Raoul Dufy, care combină petele largi de culori de apă cu desenul lucrat în linii fine.
Literatura
PAVEL, Amelia, “Pictura românească interbelică – un capitol de artă europeană”, Meridiane, 1996, p. 27
Dimenzije
width 32 cm, height 41 cm
Opis
guașă vernisată pe hârtie, semnat dreapta jos, în creion, ISER
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Arta lui Iosif Iser, una dintre cele mai interesante personalităţi artistice din spaţiul românesc al perioadei interbelice, reflectă, în opinia criticului Al. Bucuioceanu, o “neîncetată împrospătare” în contact cu “noile curente din Apus”.
Între 1899 şi 1904 studiază la München, mai întâi cu profesorul Anton Azbé, în particular, iar apoi în cadrul Academiei Regale Bavareze de Artă. În aceeaşi perioadă lucrează în atelierele lui Johann Hertrich şi Karl Man şi colaborează la revista “Simplizissimus”, condusă de Thomas Theodor Heine. În 1905 lucrează ca desenator la ziarele “Adevărul”, “Belgia Orientului” şi la revista “Furnica”. În 1908 pleacă la Paris, unde colaborează la “Le Témoin” şi “Le Rire” şi studiază la Academiile libere Ranson din Montmartre şi Humbert din Montparnasse. Colaborează la revista satirică spaniolă “El Papitu” şi la cea germană “Lustige Blätter”. Între 1910 şi 1914 colaborează la revista “Facla”, unde preia cronica artistică a revistei, sub pseudonimul Rembrandt. Între 1912 şi 1920 expune la “Tinerimea artistică”, la Salonul Oficial şi are numeroase expoziţii personale. În 1920 pleacă din nou la Paris, unde studiază la Academia liberă a lui Othon Friesz şi începe să graveze, la sugestia lui J. Pascin. În 1930 călătoreşte în Spania. În 1936 iniţiază, împreună cu Petraşcu, Ressu, J. Al. Steriadi şi alţii, gruparea “Arta”.
Vederile din parcurile pariziene s-au aflat printre subiectele preferate de Iser, în perioada şederii sale în capitala Franţei. Peisajul a fost probabil realizat în 1929 în Parcul Buttes-Chaumont din Paris şi reprezintă impresia lui directă în faţa subiectului, notată în guaşă, cu rapiditate şi un fin simţ al observaţiei. Tehnica lui Iser se bazează pe desen, calitatea sa de foarte bun desenator fiindu-i recunoscută dintotdeauna. Liniile sale simplifică contururile formelor, supunând realitatea unei grile ce o esenţializează şi o încarcă cu semnificaţii. Culorile nu sunt nici ele fidele adevărului din natură, iar atmosfera lipseşte din imagine, efectele ei nefiind urmărite în mod special de artist. Parcul parizian i-a dat ocazia unui joc vibrant de tonuri şi nuanţe crude de verde, luminate însă egal şi fără străluciri, căci artistul a ales un moment când cerul era acoperit.
După perioada studiilor la München şi momentul colaborării la revista “Simplizissimus”, unul dintre promotorii viziunii Judgenstil în mediul internaţional, când Iser s-a aflat, timp de un deceniu, sub influenţa acesteia, după care l-a abandonat brusc, cu greu se poate vorbi despre apartenenţa artistului la un alt curent artistic contemporan sau imediat anterior lui. În timpul petrecut la Paris, între 1921 şi 1934, a avut unele perioade de inspiraţie din iconografia artiştilor care îi erau prieteni: Dufy, Pascin, Derain sau Othon Friesz. Se pot face astfel paralele între lucrarea “Parc parizian” şi unele picturi ale lui Raoul Dufy, care combină petele largi de culori de apă cu desenul lucrat în linii fine.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.