Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Pornind de la ideea că rolul unei opere de artă este acela de a impresiona prin existenţa proprie, de a declanşa expresia plastică, de a provoca un anumit comportament, de a deschide privitorului un anumit orizont afectiv, Corneliu Baba nota despre rolul portretului în pictură: “Portretele trebuie să te facă să tresari şi să nu le uiţi multă vreme, să te urmărească întruna. Dacă nu reuşeşti să faci privitorul să tacă un moment în faţa lor şi să viseze renunţând pentru o clipă la teoriile sale, înseamnă că nu ai reuşit prea mult”. Într-adevăr, o sursă inepuizabilă de putere de fascinaţie au fost pentru Corneliu Baba fizionomia, chipul, expresia şi viaţa interioară. Derivată direct din portretistică şi ridicată la nivelul unei profunde meditaţii asupra condiţiei umane este suita de regi nebuni. Tema regelui își găsește rădăcini într-o abordare regândită a portretului. Acesta este reorganizat, imaginarul reconceput după caracteristici ce accesează un alt nivel de apreciere decât cel eminamente vizual. Formal vorbind, Baba schimbă total complexul pictural în care o imagine și un mesaj sunt transmise, tocmai pentru a emfaza și alte calități pe care imaginea le poate avea. Începând cu ”Arlechinii” și continuând cu pictarea “Regilor”, Baba accesează și întrepătrunde două stări de fapt, pictura și meditația filosofică. Dramaticul ciclu al Regilor nebuni completează şi ridică la nivel sublim seria portretelor, în tonalitatea unui destin tragic. Regele nebun este imaginea unei conştiinţe lucide care se confruntă cu perisabilitatea, disoluţia şi agonia individuală. Regele Lear sau poate chiar imaginea Dictatorului cultivată de secolul XX, alături de presentimentul unei dispariţii pot fi posibilele surse ale acestui personaj rătăcitor. Personaj vag, cu trăsături incerte şi cu o condiţie morală şi psihologică precară, Regele nebun exemplifică modelul regresiunii. Căderea în animalitate devine act săvârşit. În anumite variante, Regele nebun devine el însuşi un patruped căruia nu i-a mai rămas decât reflexul primar de a se hrăni. Captiv al propriului destin, acest personaj este şi un captiv stilistic: expresionism cu accente groteşti, culori sumbre, sugerând disoluţia şi putrefacţia, materialitate amorfică a stratului pictural. “Coşmarele nopţilor de bătrâneţe”, scrie artistul, “readuc monştrii goyeşti din lumea necunoaşterii pe ecranul invizibil al instinctelor transformare în haos ameninţător din care culegi episoade stranii. Din haosul acesta nocturn, s-au născut Regii mei nebuni şi Spaimele ce pândesc existenţa şi obligă să iei în seamă lupta destinului propriu”. Ambiguitatea portretistică din ciclul Regilor este tocmai modalitatea prin care Baba încearcă să emfazeze drama omului, care în plus se combină și cu o degradare spirituală.
Pictorul dorea să generalizeze o stare de fapt, dorea să creeze o tipologie tocmai prin crearea unei punți între subiectivitatea creatoare și obiectivitatea sindromului. Încărcată de un expresionism profund, lucrarea de față surprinde postura învinsului, pentru care disperarea se încarcă de o letargie fizică cronică, capabilă să distrugă imperiul omului. Chipul șters are menirea să inducă panică, lipsa concretului fiind înspăimântătoare în ochii celui ce caută scăparea. Lucrarea se încarcă de monumentalitate nu numai prin calitatea vizuală a personajului central, ci mai ales prin calitățile “invizibile”. În acest mediu nedefinit, fecund dar și vid, starea de disperare și degradare pare a fi infinită, iar ceea ce induce atmosfera este o greutate psihică titanică, necompatibilă umanității.
Literatura
MUSCALU ALBANI, Maria, “Corneliu Baba”, Ed. Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2008
ŞUŞARĂ, Pavel, “Corneliu Baba”, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2013
Dimenzije
width 76.5 cm, height 77 cm
Opis
ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu brun, "Baba, (19)85"
Informacije o istraživanju
Opera a făcut parte din expoziţia retrospectivă "Corneliu Baba", Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti, octombrie-decembrie 1997 și este menționată în catalogul expoziției la cat. 207.
Izlasci
1985
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Pornind de la ideea că rolul unei opere de artă este acela de a impresiona prin existenţa proprie, de a declanşa expresia plastică, de a provoca un anumit comportament, de a deschide privitorului un anumit orizont afectiv, Corneliu Baba nota despre rolul portretului în pictură: “Portretele trebuie să te facă să tresari şi să nu le uiţi multă vreme, să te urmărească întruna. Dacă nu reuşeşti să faci privitorul să tacă un moment în faţa lor şi să viseze renunţând pentru o clipă la teoriile sale, înseamnă că nu ai reuşit prea mult”. Într-adevăr, o sursă inepuizabilă de putere de fascinaţie au fost pentru Corneliu Baba fizionomia, chipul, expresia şi viaţa interioară. Derivată direct din portretistică şi ridicată la nivelul unei profunde meditaţii asupra condiţiei umane este suita de regi nebuni. Tema regelui își găsește rădăcini într-o abordare regândită a portretului. Acesta este reorganizat, imaginarul reconceput după caracteristici ce accesează un alt nivel de apreciere decât cel eminamente vizual. Formal vorbind, Baba schimbă total complexul pictural în care o imagine și un mesaj sunt transmise, tocmai pentru a emfaza și alte calități pe care imaginea le poate avea. Începând cu ”Arlechinii” și continuând cu pictarea “Regilor”, Baba accesează și întrepătrunde două stări de fapt, pictura și meditația filosofică. Dramaticul ciclu al Regilor nebuni completează şi ridică la nivel sublim seria portretelor, în tonalitatea unui destin tragic. Regele nebun este imaginea unei conştiinţe lucide care se confruntă cu perisabilitatea, disoluţia şi agonia individuală. Regele Lear sau poate chiar imaginea Dictatorului cultivată de secolul XX, alături de presentimentul unei dispariţii pot fi posibilele surse ale acestui personaj rătăcitor. Personaj vag, cu trăsături incerte şi cu o condiţie morală şi psihologică precară, Regele nebun exemplifică modelul regresiunii. Căderea în animalitate devine act săvârşit. În anumite variante, Regele nebun devine el însuşi un patruped căruia nu i-a mai rămas decât reflexul primar de a se hrăni. Captiv al propriului destin, acest personaj este şi un captiv stilistic: expresionism cu accente groteşti, culori sumbre, sugerând disoluţia şi putrefacţia, materialitate amorfică a stratului pictural. “Coşmarele nopţilor de bătrâneţe”, scrie artistul, “readuc monştrii goyeşti din lumea necunoaşterii pe ecranul invizibil al instinctelor transformare în haos ameninţător din care culegi episoade stranii. Din haosul acesta nocturn, s-au născut Regii mei nebuni şi Spaimele ce pândesc existenţa şi obligă să iei în seamă lupta destinului propriu”. Ambiguitatea portretistică din ciclul Regilor este tocmai modalitatea prin care Baba încearcă să emfazeze drama omului, care în plus se combină și cu o degradare spirituală.
Pictorul dorea să generalizeze o stare de fapt, dorea să creeze o tipologie tocmai prin crearea unei punți între subiectivitatea creatoare și obiectivitatea sindromului. Încărcată de un expresionism profund, lucrarea de față surprinde postura învinsului, pentru care disperarea se încarcă de o letargie fizică cronică, capabilă să distrugă imperiul omului. Chipul șters are menirea să inducă panică, lipsa concretului fiind înspăimântătoare în ochii celui ce caută scăparea. Lucrarea se încarcă de monumentalitate nu numai prin calitatea vizuală a personajului central, ci mai ales prin calitățile “invizibile”. În acest mediu nedefinit, fecund dar și vid, starea de disperare și degradare pare a fi infinită, iar ceea ce induce atmosfera este o greutate psihică titanică, necompatibilă umanității.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
MUSCALU ALBANI, Maria, “Corneliu Baba”, Ed. Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2008
ŞUŞARĂ, Pavel, “Corneliu Baba”, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2013
Dimenzije
width 76.5 cm, height 77 cm
Opis
ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu brun, "Baba, (19)85"
Informacije o istraživanju
Opera a făcut parte din expoziţia retrospectivă "Corneliu Baba", Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti, octombrie-decembrie 1997 și este menționată în catalogul expoziției la cat. 207.
