145. Natură statică cu mărgăritar [1934-1935]

Relația lui Theodor Pallady cu colecționarii săi a creat mai mereu discuții ce au dorit să explice atât temperamentul artistului, dar și maniera acestuia de a se poziționa în rândul cunoștințelor și al prietenilor. Așa cum lesne putem verifica, de cele mai multe ori acești prieteni apropiați ni se relevă astăzi și ca cei mai însemnați colecționari de Pallady. Dr. Iliescu se integrează de minune acestei nișe destul de restrânse printre care îi regăsim pe Lazăr Munteanu, Victor Eftimiu și Leon Laserson, trei dintre cei mai apropiați amici și colecționari ai lui Pallady. Omagiul adus de Mircea Iliescu lui Theodor Pallady poate fi deslușit prin răsfoirea “Amintirilor unui colecționar”, volum în care marele colecționar își începe istoria relațiilor sale cu artiștii cu nimeni altul decât Pallady. Opera lui Pallady se află sub semnul formei pure, spirituale, al frumuseţii şi simplităţii, dezideratele ei având originea în cultura elevată a pictorului. Preocuparea sa era aceea de a evoca un climat spiritual, principalul obiect al cercetărilor artistului, şi nu mediul rural ca Grigorescu, natura intimă ca Luchian sau omul cu suferinţele sale ca Tonitza. Odată cu Pallady apare în pictura românească interesul pentru o artă intelectualizată, fără accente de retorism sau dramatism. Naturile statice vorbesc despre felul în care Pallady abordează obiectele în pictura sa, lucrurile pe care nu le ilustrează pentru ceea ce reprezintă ele în lumea materială, pentru caracteristicile lor intrinseci, ci pentru raporturile care se stabilesc între forme şi culori, din care se compune armonii subtile, echilibru cromatic şi ordine - coordonatele unei lumi noi, pure şi absolute, pe care o credea realizabilă prin artă. Nu se arată interesat de a caracteriza un obiect sau amănuntul care îl defineşte, ci de legile fundamentale care guvernează raporturile dintre lucruri. Compoziția de față nu se îndepărtează de aceste premise, ci mai mult, se integrează de minune – cu ajutorul unor idei constructive – în creația profundă. Compoziția se modulează prin apariția recuzitei clasice (vasul cu flori, cutia neagră) plasată în acel cadru scenografic față de care întreaga compoziție își conturează relevanța. Fundalul cvasi – decorativ, acel motiv vegetalo-geometric identificabil și în "Pepene verde și smochine" (col. dr. Siligeanu) sau "Sticlă neagră și lămâi"(col. Gabor) răspunde unor necesități ce țin de construcția planurilor, însă devine o adevărată marcă "Pallady". (I.P.)

Literatura

ILIESCU, Mircea, “Amintirile unui colecționar”, Ed. Litera, București, 1986, pag. 9 - 15. MÂNDRESCU, Anatol, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 NANU, Adina, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, 1963 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

Dimenzije

width 30 cm

Opis

ulei pe pânză lipită pe carton, semnat dreapta sus, în creion, TPallady

Informacije o istraživanju

Proveniență: colecția dr. Mircea Iliescu.

Izlasci

1934-1935

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.