Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
90. Books [1994]
Procjena
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
Arihka Avigdor sau artistul care a refuzat arta abstractă pentru a cunoaşte un succes imens ca portretist, cum spun cei de la “The Guardian”, s-a născut într-o familie de evrei din Rădăuţi. Adolescenţa sa a fost tumultoasă şi marcantă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, împreună cu familia sa, este deportat într-un lagăr din Transnistria, unde tatăl său a şi murit. Ceea ce l-a salvat a fost talentul său, desenele realizate pe durata deportării atrăgând atenţia unor membri de la Crucea Roşie. Inspectorii au aranjat ca împreună cu un mic grup de copii să fie transportat în Palestina, însă chiar şi aşa, a fost nevoie ca artistul să ia identitatea unui băieţel deja decedat pentru a trece graniţa. Astfel, în 1944, emigrează în Palestina, împreună cu sora sa, urmând să fie rănit în timpul Războiului de Independenţă al Israelului. În 1948, câştigă o bursă de studii la Paris, unde se impune ca o figură semnificativă a avangardei. Spre mijlocul anilor ’60, evoluează treptat spre pictura figurativă, parţial ca rezultat al vizualizării unei expoziţii a lui Caravaggio la Louvre. “Oamenii care cred că e ceva nou în artă, sunt idioţi. Când aveam 30 de ani, aveam un real succes ca abstracţionist. Apoi am început să îmi reiau propriile forme. Mi-a creat repulsie”, declara artistul. Abandonarea dramatică a artei abstracte de către Arihka Avigdor în 1965 în favoarea celei figurative şi a portretisticii, a fost însoţită de o trecere la fel de bruscă de la tehnici picturale la grafică, care va constitui principala sa preocupare pentru următorii 8 ani. În 1973, se întoarce la pictură, însă bazându-se pe spontaneitate şi neutilizând studii preparatorii. Cu subiecte variind de la Regina Mamă la Catehrine Deneuve, Arihka Avigdor s-a bucurat de un larg succes în rândul publicului în ultimii săi 30 de ani. Lucrarea sa, „Lord Home of the Hirsel”, se află în proprietatea Galeriei Naţionale a Scoţiei, iar alte lucrări ale artistului se regăsesc în colecţii celebre, atât publice, cât şi private, precum cea de la British Museum, Muzeul de Artă din Tel- Aviv, Galeria TATE sau Muzeul de Artă din Los Angeles. În 1954, Arihka se stabileşte la Paris, care va rămâne casa sa pentru tot restul vieţii, parţial ca răspuns la provocarea prietenului său, Samuel Beckett. Prietenia dintre ei este celebrată în filmul “How it was”(2001), iniţiat de soţia artistului, Anne Atik.
Opis
pastel și guașă pe hârtie lipită pe carton, semnat și datat dreapta jos, în creion, Arikha, (19)94
Izlasci
1994
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Arihka Avigdor sau artistul care a refuzat arta abstractă pentru a cunoaşte un succes imens ca portretist, cum spun cei de la “The Guardian”, s-a născut într-o familie de evrei din Rădăuţi. Adolescenţa sa a fost tumultoasă şi marcantă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, împreună cu familia sa, este deportat într-un lagăr din Transnistria, unde tatăl său a şi murit. Ceea ce l-a salvat a fost talentul său, desenele realizate pe durata deportării atrăgând atenţia unor membri de la Crucea Roşie. Inspectorii au aranjat ca împreună cu un mic grup de copii să fie transportat în Palestina, însă chiar şi aşa, a fost nevoie ca artistul să ia identitatea unui băieţel deja decedat pentru a trece graniţa. Astfel, în 1944, emigrează în Palestina, împreună cu sora sa, urmând să fie rănit în timpul Războiului de Independenţă al Israelului. În 1948, câştigă o bursă de studii la Paris, unde se impune ca o figură semnificativă a avangardei. Spre mijlocul anilor ’60, evoluează treptat spre pictura figurativă, parţial ca rezultat al vizualizării unei expoziţii a lui Caravaggio la Louvre. “Oamenii care cred că e ceva nou în artă, sunt idioţi. Când aveam 30 de ani, aveam un real succes ca abstracţionist. Apoi am început să îmi reiau propriile forme. Mi-a creat repulsie”, declara artistul. Abandonarea dramatică a artei abstracte de către Arihka Avigdor în 1965 în favoarea celei figurative şi a portretisticii, a fost însoţită de o trecere la fel de bruscă de la tehnici picturale la grafică, care va constitui principala sa preocupare pentru următorii 8 ani. În 1973, se întoarce la pictură, însă bazându-se pe spontaneitate şi neutilizând studii preparatorii. Cu subiecte variind de la Regina Mamă la Catehrine Deneuve, Arihka Avigdor s-a bucurat de un larg succes în rândul publicului în ultimii săi 30 de ani. Lucrarea sa, „Lord Home of the Hirsel”, se află în proprietatea Galeriei Naţionale a Scoţiei, iar alte lucrări ale artistului se regăsesc în colecţii celebre, atât publice, cât şi private, precum cea de la British Museum, Muzeul de Artă din Tel- Aviv, Galeria TATE sau Muzeul de Artă din Los Angeles. În 1954, Arihka se stabileşte la Paris, care va rămâne casa sa pentru tot restul vieţii, parţial ca răspuns la provocarea prietenului său, Samuel Beckett. Prietenia dintre ei este celebrată în filmul “How it was”(2001), iniţiat de soţia artistului, Anne Atik.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
