358. Ioan Manu, Mare Vornic și Caimacam al Țării Românești [1856-1858]
Procjena
EUR 3.000 - 5.000
Sesija
Čet., 29 rujna 2016 20:30
Având în vedere statutul relativ volatil pe care îl aveau mici maeștrii ai începutului de secol XIX, Chladek, luând cunoștință de atmosfera din țările române și de lipsa unor pictori ai oficialităților boierești, călătorește în Muntenia și ajunge în București în 1835. Chiar dacă nu venise în capitala muntenească cu gândul să poposească prea mult, atmosfera financiară propice, dar mai ales lipsa artiștilor de seamă îl vor face pe pictorul nostru să se stabilească definitiv. Chiar dacă nu se specializase pe un domeniu anume și practica cam toate genurile picturale, principalele atuuri artistice reieșeau din portrete și miniaturi. În plus, cea care îi aducea stabilitatea financiară, într-o țară în care mica și marea boierime doreau să ajungă la un anumit statut, a rămas portretistica. În scurt timp, în decursul a câțiva ani de la stabilirea sa în București, Chladek ajungea să fie apreciat de cele mai importante familii muntenești: Manu, Văcărescu, Rioșeanu, Pleșoianu și altele.
Familia Manu poate fi considerată o familie protectoare a artistului. Multitudinea de portrete realizate membrilor importanți ai familiei, cât și realizarea picturii murale de la biserica din Budești (moșia adusă drept zestre de către Anica Ghica la căsătoria cu Ioan Manu) ne îndreptățesc să credem că Chladek a beneficiat de aprecierea necondiționată a capilor familiei. În tabloul de față îl regăsim pe Ioan Manu, probabil cel mai important membru al marii familii Manu la jumătatea secolului al XIX-lea.
Ioan se năștea pe 24 iunie 1803 în familia Marelui Vornic și Caimacam Mihail Manu și a Smarandei (născută Văcărescu). Ioan Manu avea să intre în afacerile statului de tânăr, fiind, încă dinaintea instaurării Regulamentelor Organice, ispravnic de Vlașca (1829). Adevărata carieră administrativă și politică o va cunoaște însă la București, unde a fost Mare-Agă, Mare Logofăt, sfetnic a lui Alexandru Vodă Ghica, al lui Bibescu și al lui Știrbei, Mare-Vornic (din 1855) și Caimacam al Țării Românești (1858), prin Firmanul Sultanului.
La distanță de circa trei decenii de la primul portret în care este pictat Ioan Manu (vezi lot 12), Chladek alege o înfățișarea tipică mijlocului de secol XIX. Straiele occidentale înlocuiesc vechiul veșmânt oriental, turcesc, frizura este simplă, cu capul descoperit, iar ca podoabă facială, Manu poartă doar o mustață bine îngrijită. Avem de a face cu un personaj european, îmbrăcat relativ sobru și oficial: redingotă închisă la culoare, cu revere largi, peste o vestă albă și o cămașă simplă, de aceeași culoare. Dincolo de postura pe care o ia în portret Manu, acesta își evidențiază statutul și prin decorațiile ce le poartă la gât și în piept. Putem recunoaște sub papionul alb Ordinul Coroana de Fier clasa a II-a (Austria) și cel otoman, Iftihar Nishani, prins de o panglică roșie (I.P.)
Literatura
MANU, Constantin, "Documente din Secolele al XVI-lea - XIX-lea privitoare la familia Mano", Constantin George Manu, Tipografia Curții Regale, București, 1907
ROSETTI, Dimitrie R., "Dicționarul Contimporanilor", Ed. Lipo-Tipografiei Populara, București, 1897
VOINESCU, Teodora, "Anton Chladek și începuturile picturii românești", Universitatea din București, Seminarul de Istoria Artei, Monitorul Oficial, București, 1936
Opis
ulei pe pânză
Informacije o istraživanju
Opera este menționată și reprodusă în "Anton Chladek și începuturile picturii românești", Teodora Voinescu, Universitatea din București, Seminarul de Istoria Artei, Monitorul Oficial, București, 1936 la pag. 49, cat. 34, respectiv planșa VIII. Opera este reprodusă în "Enciclopedia României", Dimitrie Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu și alții, Vol I la pag. 848. Opera este menționată în "Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea", Adrian-Silvan Ionescu, Noi Media Print, București, 2008 la pag. 36.
Lot.notes
Pe verso, număr de inventar Muzeul Național de Artă al României, inv, 2342.
Izlasci
1856-1858
PODRIJETLO
colecția vornicului Ioan (Iancu) Manu (1803 - 1874); colecția gen. George Manu (1833 - 1911); colecția Constantin G. Manu (1871-1959); 1948, gestiunea Muzeului Alexandru Saint-Georges; din 1949, colecția Muzeului de Artă al R.P.R., inv. 2342; din 2015, colecția urmașilor lui Constantin G.Manu.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.
Detalii
Având în vedere statutul relativ volatil pe care îl aveau mici maeștrii ai începutului de secol XIX, Chladek, luând cunoștință de atmosfera din țările române și de lipsa unor pictori ai oficialităților boierești, călătorește în Muntenia și ajunge în București în 1835. Chiar dacă nu venise în capitala muntenească cu gândul să poposească prea mult, atmosfera financiară propice, dar mai ales lipsa artiștilor de seamă îl vor face pe pictorul nostru să se stabilească definitiv. Chiar dacă nu se specializase pe un domeniu anume și practica cam toate genurile picturale, principalele atuuri artistice reieșeau din portrete și miniaturi. În plus, cea care îi aducea stabilitatea financiară, într-o țară în care mica și marea boierime doreau să ajungă la un anumit statut, a rămas portretistica. În scurt timp, în decursul a câțiva ani de la stabilirea sa în București, Chladek ajungea să fie apreciat de cele mai importante familii muntenești: Manu, Văcărescu, Rioșeanu, Pleșoianu și altele.
Familia Manu poate fi considerată o familie protectoare a artistului. Multitudinea de portrete realizate membrilor importanți ai familiei, cât și realizarea picturii murale de la biserica din Budești (moșia adusă drept zestre de către Anica Ghica la căsătoria cu Ioan Manu) ne îndreptățesc să credem că Chladek a beneficiat de aprecierea necondiționată a capilor familiei. În tabloul de față îl regăsim pe Ioan Manu, probabil cel mai important membru al marii familii Manu la jumătatea secolului al XIX-lea.
Ioan se năștea pe 24 iunie 1803 în familia Marelui Vornic și Caimacam Mihail Manu și a Smarandei (născută Văcărescu). Ioan Manu avea să intre în afacerile statului de tânăr, fiind, încă dinaintea instaurării Regulamentelor Organice, ispravnic de Vlașca (1829). Adevărata carieră administrativă și politică o va cunoaște însă la București, unde a fost Mare-Agă, Mare Logofăt, sfetnic a lui Alexandru Vodă Ghica, al lui Bibescu și al lui Știrbei, Mare-Vornic (din 1855) și Caimacam al Țării Românești (1858), prin Firmanul Sultanului.
La distanță de circa trei decenii de la primul portret în care este pictat Ioan Manu (vezi lot 12), Chladek alege o înfățișarea tipică mijlocului de secol XIX. Straiele occidentale înlocuiesc vechiul veșmânt oriental, turcesc, frizura este simplă, cu capul descoperit, iar ca podoabă facială, Manu poartă doar o mustață bine îngrijită. Avem de a face cu un personaj european, îmbrăcat relativ sobru și oficial: redingotă închisă la culoare, cu revere largi, peste o vestă albă și o cămașă simplă, de aceeași culoare. Dincolo de postura pe care o ia în portret Manu, acesta își evidențiază statutul și prin decorațiile ce le poartă la gât și în piept. Putem recunoaște sub papionul alb Ordinul Coroana de Fier clasa a II-a (Austria) și cel otoman, Iftihar Nishani, prins de o panglică roșie (I.P.)
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.
Literatura
MANU, Constantin, "Documente din Secolele al XVI-lea - XIX-lea privitoare la familia Mano", Constantin George Manu, Tipografia Curții Regale, București, 1907
ROSETTI, Dimitrie R., "Dicționarul Contimporanilor", Ed. Lipo-Tipografiei Populara, București, 1897
VOINESCU, Teodora, "Anton Chladek și începuturile picturii românești", Universitatea din București, Seminarul de Istoria Artei, Monitorul Oficial, București, 1936
Opis
ulei pe pânză
Informacije o istraživanju
Opera este menționată și reprodusă în "Anton Chladek și începuturile picturii românești", Teodora Voinescu, Universitatea din București, Seminarul de Istoria Artei, Monitorul Oficial, București, 1936 la pag. 49, cat. 34, respectiv planșa VIII. Opera este reprodusă în "Enciclopedia României", Dimitrie Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu și alții, Vol I la pag. 848. Opera este menționată în "Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea", Adrian-Silvan Ionescu, Noi Media Print, București, 2008 la pag. 36.
Lot.notes
Pe verso, număr de inventar Muzeul Național de Artă al României, inv, 2342.
Izlasci
1856-1858
PODRIJETLO
colecția vornicului Ioan (Iancu) Manu (1803 - 1874); colecția gen. George Manu (1833 - 1911); colecția Constantin G. Manu (1871-1959); 1948, gestiunea Muzeului Alexandru Saint-Georges; din 1949, colecția Muzeului de Artă al R.P.R., inv. 2342; din 2015, colecția urmașilor lui Constantin G.Manu.