29. Țărăncuță

Arta lui Grigorescu din ultimii zece ani de viaţă înfăţişează acel rafinament, rezultat al folosirii nuanţelor luminoase ce par a transforma fenomenele din natură. Problematica luminii a fost îndelung studiată de către Grigorescu, sub toate aspectele sale, iar arta acestuia nu are nicio tendinţă spre abstractizare. Fără vreo apartenenţă la domeniul raţionalului, creaţia lui Grigorescu este rezultatul propriilor observaţii făcute în mijlocul naturii. Lumina poate fi o feerie pentru spectator, însă în realitate aceasta este la fel de concretă ca şi forma care de altfel există, pentru pictor, în funcţie de lumină. Cu aceste tendinţe, adăugate la marile sale realizări, ultimii ani ai creaţiei grigoresciene au marcat apogeul artei sale. Liric prin intermediul propriilor sentimente – aşadar, impresionist – Nicolae Grigorescu a transmis acelaşi lirism şi operei sale de maturitate. Pentru pictorul impresionist, cerul, pământul, întregul cosmos sunt culoare, sunt tuşe în nuanţe diferite sub efectul luminii soarelui. Uşoara atingere a tuşelor de culoare este ca o delicată notă dintr-o melodioasă vocaliză. Există o diferenţă substanţială între impresionismul francez şi realizările lui Grigorescu. Pentru acesta din urmă, subiectele tablourilor sale nu au acel aspect „pulverizat”, ca efect al razelor soarelui. Grigorescu adoptă tehnica plein-air-ului, pe care o stăpâneşte prin mijloace proprii, ce se detaşează atât de arta maeştrilor de la Barbizon, cât şi de cea a impresioniştilor. Pentru acesta, pictura a fost înainte de toate o artă a culorilor, în care pictorul român a urmărit transfigurarea motivului cu ajutorul senzaţiilor date de lumină. Centru al naturii, tânăra țărăncuță prezentă în opera de față, databilă în ultimul deceniu de creație a pictorului, se comportă firesc, fără gesturi care să elude de la reprezentarea ţăranului/țărăncuței, acea atitudine de reculegere specifică primelor opere grigoresciene - unde se resimţea ceva din spiritul lui Millet. Ea formează un cadru unic cu pământul dealurilor, cu copacii, cu linia cerului reprezentat, cărora le aparţine în mod intim. Cu o mare sinceritate şi pasiune, cu acea trăire profundă a temelor sale rurale, Nicolae Grigorescu a reuşit să surprindă exact imaginea vie, specifică ţării sale, pe care nimeni – aşa cum consemna Nicolae Iorga – „n-a fost în stare să ni spuie....că ţara noastră, ţara neamului nostru are acest cer, această lumină, aceste perspective şi că fiii ei cei mai adevăraţi, sub pânzăturile lor aspre, au, când sunt veseli, acest zâmbet şi acest înţeles în ochii adânci atunci când îi fura taina vieţii sau a firii.” (din DRĂGUŢ, Vasile, FLOREA, Vasile, GRIGORESCU, Dan, MIHALACHE, Marin, „Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970, p. 152)

Literatura

BREZIANU, Barbu, ”Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987 DRĂGUŢ, Vasile, FLOREA, vasile, GRIGORESCU, Dan, MIHALACHE, Marin, “Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970) ENACHE, Monica (şi alţii), ”Grigorescu – pictor al naturii, (catalog)”, MNAR, 2008 VLAHUŢĂ, Alexandru, ”Pictorul Nicolae Grigorescu. Viaţa şi opera lui”, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1910

Dimenzije

width 27 cm, height 40.5 cm

Opis

ulei pe pânză, semnat ilizibil dreapta jos, cu roșu, "Grigorescu"

Informacije o istraživanju

Opera a făcut parte din expoziţia "Valori artistice reprezentative din colecţii bucureştene", Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, 2002.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.