Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Întrepătrunderea tematică reprezintă unealta celor mai iscusiți artiști, acei care au acea capacitate de a valorifica orice instanță prin revenirea sau elaborarea unor subiecte noi. Cazul lui Ștefan Popescu este elocvent în această problemă, mai ales datorită faptului că motivele abordate de pictor în cei aproape 50 de ani de carieră nu se vor demoda, calitate împropietărită de pictorii peisajului,de impresioniști. Subiectul dezvoltat în micul studiu pe lemn ce ne parvine își are rădăcinile imaginare din așa-zisă perioadă a studiilor și descoperirilor, desfășurată în primii ani ai secolul XX, în special în sejurul din Bretania. O primă compoziție cu multe personaje, aduse la un loc de un impuls comun, în cazul nostru slujba bisericească, ne este oferită de Ștefan Popescu în 1904, când, la Tinerimea Artistică, prezenta “Zi de slujbă în Bretania”, operă de căpătâi pentru perioada sus menționată, dar și pentru genul abordat. Recunoaștem aici, de altfel și la opera noastră, maniera de compunere a unui motiv dinamic, inaugurat chiar în acel ulei realizat în 1903-1904, în care, Popescu, chiar dacă realizează și un studiu etnografic, prin surprinderea caracteristicilor umanului, nu diminuează importanța construcției. Paralela dintre cele două opere este valabilă și prin alegerea eficientă a cadrului dorit de pictor, care ne prezintă, alături de apariția umană și câteva caracteristici ale spațiului: portalul bisericii din “Zi de slujbă în Bretania”ne oferă o fărâmă din cultura vest-europeană, în timp ce pridvorul tradițional, cu arcadele trilobate, ne introduce în profunzimea culturii tradiționale românești.
În ceea ce privește componența picturală, în “Zi de duminică” pictorul se relevă în aceeași manieră în care îl regăsim pe Popescu la peisaj, într-o compoziție definită de culoare și tușă, ce alcătuiesc formele natural, fără stângăcii de construcție formală. Tendițele tradiționaliste, în care se regăsea și Ștefan Popescu încă de la începutul deceniul doi, în acele “ieșiri” sămănătoriste, vor fi transferate în opere ca aceasta de față, afiliate la curentul specificului național explicit prin subiectele abordate: prezentarea țăranului în port tradițional la una dintre activitățile cele mai edificatoare ale spațiului ancestral românesc.
Literatura
OPRESCU, George, “Ștefan Popescu”, E.S.P.L.A., București, 1958
Opis
ulei pe lemn, semnat dreapta jos, în creion, Șt. Popescu
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Întrepătrunderea tematică reprezintă unealta celor mai iscusiți artiști, acei care au acea capacitate de a valorifica orice instanță prin revenirea sau elaborarea unor subiecte noi. Cazul lui Ștefan Popescu este elocvent în această problemă, mai ales datorită faptului că motivele abordate de pictor în cei aproape 50 de ani de carieră nu se vor demoda, calitate împropietărită de pictorii peisajului,de impresioniști. Subiectul dezvoltat în micul studiu pe lemn ce ne parvine își are rădăcinile imaginare din așa-zisă perioadă a studiilor și descoperirilor, desfășurată în primii ani ai secolul XX, în special în sejurul din Bretania. O primă compoziție cu multe personaje, aduse la un loc de un impuls comun, în cazul nostru slujba bisericească, ne este oferită de Ștefan Popescu în 1904, când, la Tinerimea Artistică, prezenta “Zi de slujbă în Bretania”, operă de căpătâi pentru perioada sus menționată, dar și pentru genul abordat. Recunoaștem aici, de altfel și la opera noastră, maniera de compunere a unui motiv dinamic, inaugurat chiar în acel ulei realizat în 1903-1904, în care, Popescu, chiar dacă realizează și un studiu etnografic, prin surprinderea caracteristicilor umanului, nu diminuează importanța construcției. Paralela dintre cele două opere este valabilă și prin alegerea eficientă a cadrului dorit de pictor, care ne prezintă, alături de apariția umană și câteva caracteristici ale spațiului: portalul bisericii din “Zi de slujbă în Bretania”ne oferă o fărâmă din cultura vest-europeană, în timp ce pridvorul tradițional, cu arcadele trilobate, ne introduce în profunzimea culturii tradiționale românești.
În ceea ce privește componența picturală, în “Zi de duminică” pictorul se relevă în aceeași manieră în care îl regăsim pe Popescu la peisaj, într-o compoziție definită de culoare și tușă, ce alcătuiesc formele natural, fără stângăcii de construcție formală. Tendițele tradiționaliste, în care se regăsea și Ștefan Popescu încă de la începutul deceniul doi, în acele “ieșiri” sămănătoriste, vor fi transferate în opere ca aceasta de față, afiliate la curentul specificului național explicit prin subiectele abordate: prezentarea țăranului în port tradițional la una dintre activitățile cele mai edificatoare ale spațiului ancestral românesc.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
