24. Basmaua galbenă

Tematica figurii umane a reprezentat una dintre preocupările constante ale lui Vermont, manifestată chiar de la primele afirmări ale artistului, acesta dovedindu-se un priceput şi atent cercetător al oamenilor. Atras iniţial de caracteristicile psihologice ale personajelor sale, evoluţia artistică a lui Vermont aduce cu sine şi o implementare a interesului pentru dinamicile de ordin social, statutul oamenilor în societate, elemente care au contribuit la transformările sufletului şi ale trupului. În general, în studiile de specialitate, este acceptat faptul că există o diferenţă între pictura de gen şi portrete, cea dintâi având mai ales un caracter narativ prin înfăţişarea oamenilor în timpul desfăşurării unei activităţi proprii, iar cele din urmă punând mai mult accentul pe acele caracteristici care definesc şi deosebesc un individ de ceilalţi. În pictura lui Vermont, artistul ştie să împletească într-un mod unic, original, cele două genuri, oferind aceeaşi atenţie atât obiectelor legate de ocupaţia oamenilor, cât şi acelor trăsături psihologice specifice portretisticii. Astfel iau naștere lucrări de mare valoare: „Coşarul” (1900), „Portretul lui Bernard Vermont” (1902) - fratele artistului, „Cimpoier italian” (1912), o serie de tablouri cu ţărănci sau ţigănci şi autoportretele artistului. Inspirate parcă de aceleaşi idei creatoare care au stat la baza operelor lui Nicolae Grigorescu, dar cu o anumită notă de vigurozitate, ţigăncile şi ţărăncile lui Vermont ne apar idilice, cu corpuri delicate şi atitudini graţioase, amintind de pictura franceză de gen, a secolului XVIII. Opera „Ţigăncuşă cu basma galbenă” i-a oferit artistului posibilitatea transpunerii unei puternice expresivităţi ce reiese din chipul tinerei ţigănci. Poziţia părţii superioare a corpului, uşor înclinate către spate, scoţând astfel în evidenţă zona coapselor, sugerează feminitate şi senzualitate. Privirea îngândurată şi în acelaşi timp languroasă a femeii, cămaşa neglijată, uşor descheiată, ce lasă să se întrevadă pieptul, contrastul puternic dintre basmaua galbenă şi culoarea pielii arse de soare, fac din această lucrare o operă de artă de o senzualitate aparte.

Literatura

IONESCU, Radu, PAVEL, Amelia, “Nicolae Vermont”, Ed. Academiei R.P.R., București, 1958 VRANCEA, Angela, “Nicolae Vermont”, E.S.P.L.A., București, 1956

Opis

ulei pe carton, semnat și datat, stânga jos, cu negru, Nicolae Vermont, 1915

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.