121. Ţigareta [1930-1931]

Modelul feminin este una dintre constantele ușor recognoscibile pe întreg parcursul carierei aristocratului picturii românești, Theodor Pallady. Sursă primordială și muză a creației sale, femeia a fost tratată de pictorul nostru, indiferent de epocă și stil (ce a fost susceptibil diverselor interpretări în special în prima perioadă 1900-1910) într-o manieră atipică, în special dacă ne referim la nud sau la portret. Chiar dacă primele nuduri feminine pe care le modelează sunt vădit influențate de stilurile post - 1900, din care simbolismul și liricul par să coodoneze apariția feerică a modelului în peisaj, Pallady nu a căzut pradă unei maniere facile de interpretare, în special datorită realismului care l-a coordonat pe parcursul întregii vieți (cariere). Din întregul ciclu al nudurilor putem extrage necesitatea lui Pallady pentru a corecta un stil de viață sau de a corecta o realitate nesatisfăcătoare. Lirismul cu care este încărcată tema femeii este elocvent în replicarea ilustrărilor, repetitivitatea lor fiind caracterizată de o sintetizare și epurare a modelului cu scopul eficient de a nu oferi o transpunere fidelă a realității. Astfel putem înțelege că tema este doar o scuză, este mijlocul prin care Pallady dorește să “vadă” o imagine frumoasă a vieții, fie ea și idilică, mai ales prin caracterul efemer al trăirilor. Dacă ar fi să culegem toate interioarele pictorului și să le rulăm rapid unul după celălalt, ca într-o animație, probabil am putea să observăm în fața ochilor țelul și idealul unui trai tipic palladian. Lumea interioară nu este oferită numai de trăiri intime, iar prin proiecția ei asupra realității putem înțelege de ce Pallady nu dorea un nud anatomic sau un spațiu prea revelator. Lipsa aplicării severe a cunoștințelor anatomice este direct proporțională cu desenul schițat al obiectelor și spațiului, amândouă fiind definitorii pentru evitarea unei recognoscibilități, a unei planșe anatomice sau a unei fotografii de interior. Toate acestea se amplifică dacă introducem în discuție viața personală, intimă a pictorului. Chiar dacă marea parte a criticii a catalogat tratarea nudului feminin drept o continuare a spiritului său lucid, realist, ce nu permitea interferența sentimentului (erotismului chiar), nu putem exclude importanța femeii din viața lui Pallady. Putem observa momente inedite ale biografiei lui care denotă un om pasional, trădat de sentimentul iubirii – “răpirea” primei soții, Jeanne Ghika, iubirea și prietenia de aproape 15 ani cu Yvonne Cousin, relația cu Cella Delavrancea, dar și micile “aventuri” în anii senectuții, în Bucureștiul post-belic. Opera de față ne parvine drept o nouă bucățică din puzzle-ul ce îl reprezintă acest artist, care și-a trăit întreaga viață prin pictură și desen, așa cum o putem lesne înțelege prin răsfoirea uleiurilor, dar mai ales a jurnalelor - desen. “Țigareta”, așa cum este ea intitulată în expoziția din București, de la Sala “Universul”, 1931, ne introduce în universul intim, atât de cunoscut, al reședinței-atelier din Place Dauphine. Realizat în jurul anului 1930, așadar în perioada în care relația cu Cousin era deja documentată (un desen din 30 iulie 1929), interiorul ne prezintă un nud (cel mai probabil este Yvonne Cousin, în special dacă remarcăm și litera “y” ce apare în partea dreapta jos a uleiului) într-o postură relaxată, fumând, stând pe canapeaua dinspre fereastra ce se deschidea spre Piața Dauphine și Sena. Într-o atmosferă luminoasă, de după-amiază, interiorul este inundat de lumina ce preia tentele gălbui ale covorului și canapelei, lumină care se reflectă și pe carnația diafană a modelului. (I.P.)

Literatura

CRIȘAN, Dana, “Pallady scriind. Jurnale, scrisori, însemnări”, Ed. Compania, București, 2009 GEORGESCU, I.L., “Pe urmele lui Pallady”, Ed. Lumina Lex, București, 1998 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

Dimenzije

width 50 cm, height 61 cm

Opis

ulei pe pânză lipită pe carton, semnat lateral dreapta, în creion, TPallady

Informacije o istraživanju

Proveniență: colecția Vadrescu; colecția prof. univ. Mihai Neculcea; importantă colecţie privată bucureşteană. Opera a participat la Expoziția personală de la Ateneu, 1931, sub titlul “Țigareta”, conform inscripției olografe de pe verso, E - 5 61 50. Opera a participat la Expoziția centenarului “Theodor Pallady”, București, 1971-1972, și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la pag. 250-251, sub titlul “Femeie fumând”.

Izlasci

1930-1931

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.