9. La prășit

„Multe dintre lucrările sale aduc o notă personală, o încercare de a exprima specificul naţional, precum şi acea linişte, acel calm, acea sobrietate care-i sunt proprii, dar care tind oarecum spre clasicismul antic.” (1) Născut la 19 mai 1887, în localitatea Casimcea din judeţul Tulcea, absolvă în 1908 Şcoala Superioară de Arte şi Meserii din Bucureşti. Prin atelierul de sculptură al şcolii trecuseră Ion Georgescu şi Dimitrie Paciurea, iar profesori fuseseră Hegel şi Ionescu-Valbudea, acesta fiind un centru important de formare pentru primele generaţii de sculptori români. Urmează apoi cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, unde îi are ca profesori pe  Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. În acelaşi timp, rămâne ca pedagog la Şcoala de Arte şi Meserii, activitate care îi asigură existenţa. Îşi amenajează un atelier şi începe să expună de timpuriu, operele sale primind aprecierea publicului. Îşi desăvârşeşte formaţia artistică la Paris, la Academia Julian, unde lucrează cu profesorii Paul Landowski şi Henri Bouchard. Stilul lor academic nu îi oferă însă exemplele pe care le căuta, găsind mai curând în arta lui Auguste Rodin şi Antoine Bourdelle arta însufleţită şi frământată pe care el însuşi urmărea să o realizeze. Obţine Marele Premiu al Expoziţiilor Internaţionale de la Paris şi de la Barcelona, Premiul naţional pentru sculptură în 1941, Premiul de Stat în 1957 şi, în acelaşi an, titlul de Artist al Poporului. Începând din 1956, îndeplineşte funcţia de preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România.  Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente de for public, statui, busturi, reliefuri şi compoziţii alegorice. La baza viziunii sale stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realităţii - în special a figurii umane - şi tendinţa încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanenţă glorificarea unor fapte sau personalităţi semnificative din experienţa istorică. În compoziţiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părţi, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi, diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent şi static.  Opera „Dimineaţă la câmp” face parte din capitolul creaţiei sale dedicat evocării aspectelor din munca ţăranilor, care cuprinde o serie de statuete şi basoreliefuri înfăţişând personaje surprinse într-un moment încordat de trudă. Compoziţiile sale urmăresc să redea trăsăturile sufleteşti specifice ţăranului român, eroizându-l în acelaşi timp pentru rezistenţa în faţa traiului greu, dar şi ritmul providenţial programat al formelor naturii. (1) Marin Mihalache, „Ion Jalea”, p.29

Literatura

COMARNESCU, Petru, „Ion Jalea”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1962 MIHALAwCHE, Marin „Ion Jalea”, Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă”, Bucureşti, 1956

Dimenzije

depth 6 cm, width 26 cm, height 17 cm

Opis

bronz, semnat și datat în spate, I. Jalea, 1925

Informacije o istraživanju

în spate, pe plintă marca turnătoriei, ASOCIAȚIA ARTA ROMÂNĂ - TURNĂTORIE

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.