47. Tors

Născut în 1934 la Stănişeşti, judeţul Bacău, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia de sculptură, cu Lucian Murnu şi Constantin Baraschi. După absolvire, lucrează ca practicant în diferite ateliere de sculptură, iar în 1964 părăseşte Bucureştiul pentru a lucra la carierele de piatră din ţară, experienţă care i-a dat ocazia să îşi completeze formaţia în preajma cioplitorilor de piatră ţărani. Debutează în 1964 în cadrul unei expoziţii personale de sculptură în grădina Casei Scriitorilor din Bucureşti, îndrumat şi încurajat de criticul de artă Petru Comarnescu, expoziţie reflectată într-un articol elogios semnat de Dan Hăulică şi intitulat „Piatra care visează”. Pentru această expoziţie primeşte premiul U.A.P. din România şi premiul „I. Andreescu” al Academiei Române. Anul următor, participă la Paris la Bienala „La jeune sculpture”, ocazie cu care primeşte aprecieri din partea lui André Malraux, care i-a înmânat şi un premiu. Acesta este momentul care marchează orientarea sa categorică spre un experiment abstract în sculptură. Are numeroase participări la expoziţii internaţionale, simpozioane, bienale şi trienale de sculptură din Anglia, Franţa, Danemarca, Italia, Cehoslovacia, Brazilia, Irael, Rusia, Finlanda, Japonia ş.a. şi deschide expoziţii personale la Cluj-Napoca, Bacău şi Bucureşti, Helsinki şi Paris. În 1982 este numit profesor de sculptură în lemn la Academia Michelangelo din Agrigento, Italia şi în acelaşi an se stabileşte în Paris. Acolo este invitat de prietenul său, sculptorul Jean Vassil, să locuiască şi să se obişnuiască cu viaţa într-o ţară liberă, iar un alt prieten, Victor Roman, îl invită să lucreze în atelierul său. În decursul aceluiaşi an, primăria oraşului Paris îi atribuie un atelier de creaţie. Alături de sculptură, a expus desene şi pasteluri şi a executat decoruri pentru piese de teatru, primind pentru activitatea sa mai multe premii şi distincţii, în ţară şi în afară. Un grup statuar monumental din piatră, din seria „Tată şi fiu” realizat de Apostu se află în faţa primăriei oraşului Grenoble, fiind realizat cu ocazia Jocurilor Olimpice de Iarnă din 1967. Alt ansamblu monumental în bronz din ciclul „Fluturi” se află în oraşul Costineşti, sculptura monumentală „Altarul Dacilor” lângă Arad, „Oglinda soarelui”, o lucrare în granit de mari dimensiuni în oraşul Suwako din Japonia, un ansamblu sculptural în oţel intitulat „Fructul Soarelui” la Galaţi şi un ansamblu scultural în lemn, destinat jocului copiilor la Paris, fiind o comandă din partea oraşului.

Literatura

Catalogul Expoziţiei “Apostu”, 18 ianuarie – 18 februarie 1999, Palatul Şuţu – Muzeul Municipiului Bucureşti BARBOSA, Octavian, “George Apostu”, Editura Meridiane, București, 1968 JIANU, Ionel, “George Apostu”, Paris, 1985 JIANOU, Ionel, IONESCU, Gabrielle, “Témoignages sur Apostu”, Gabrielle Ionesco, Paris, 1987

Dimenzije

depth 34 cm, width 26 cm, height 64 cm

Opis

marmură

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.