Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Fotografije parcele su informativne i indikativne te ne mogu pružiti vrlo detaljan prikaz objekta iz svih kutova. Preporučujemo pažljiv fizički pregled parcele prije licitiranja.
Drumul său către artă a trecut, la început, prin sfera medicinei, un mediu deschis spre cultură şi populat de personalităţi marcante, care au ştiut să recunoască şi să susţină un talent precum cel al lui Ghiaţă. Cel care a avut rolul hotărâtor în formaţia sa artistică a fost profesorul Ion Cantacuzino, un pasionat amator de cultură şi artă, prin intermediul căruia îl cunoaşte pe pictorul Arthur Verona. Timp de trei ani primeşte lecţii în atelierul său, urmând în paralel cursurile „Universităţii libere”, pentru ca în 1913 să primească, cu ajutorul prof. Ion Cantacizino, o bursă de studii la Paris din partea statului român. Audiază cursurile Academiilor Ranson şi Delecluze, lucrează în atelierul gravorilor André Lavriller şi Lucien Monod, frecventează atelierul pictorului I. Ioanid şi pe cel al sculptorului Anghel Chiciu, îl cunoaşte pe Brâncuşi şi pe pictorul japonez Fujita. Mediul artistic parizian al acelei perioade de efervescenţă a contribuit la pregătirea sa în egală măsură cu cadrul universitar, muzeele, pe care le străbate sistematic, oferindu-i un important material de studiu.
Prima sa expoziţie personală se deschide în 1921, la Ateneul Român, după debutul în cadrul Salonului oficial din 1914. Picturile acelei perioade erau expresia căutării valorilor eterne ale artei şi a preocupării pentru structura materiei şi geometria planurilor. Abia călătoria de studii în Italia din 1922, câştigată în urma unui concurs al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, marchează începutul predilecţiei sale pentru culoare, prin contactul cu lumina caracteristică sudului şi mai ales cu pictura italiană. În perioada interbelică are loc afirmarea sa ca pictor, fiind remarcat de criticul francez Henri Focillon, care i-a dedicat o serie de articole şi cronici în publicaţii de specialitate şi i-a cumpărat două lucrări pentru colecţia muzeului Jeu de Paume şi a celui din Lyon.
Ghiaţă a fost printre primii artişti care au pornit în explorarea ţărmului Dobrogei, a peisajului luminos, plin de exotism, care a avut rolul de a-i marca o etapă a creaţiei.
Pictura a fost realizată în timpul uneia dintre verile petrecute aici şi exprimă felul în care pictorul percepea arhitecturile dobrogene arse de soare, pământul şi vegetaţia rară, vorbind, la nivelul simbolurilor, despre preceptele sale artistice. Culorile calde, luminoase sunt predominante în paleta sa, fiind alternate cu zonele de verde ale vegetaţiei rare, specifice ţinutului arid. Moscheea cu minaret împrumută cromatica pământului şi parcă din vechimea lui, inspirând prin volumul ei solid ideea de stabilitate şi de armonizare cu natura. Compoziţia este dominată de ordine şi echilibru, imaginea fiind simplificată, epurată de elementele accidentale, pentru a dobândi acordurile calme şi armonioase pe care el însuşi le-a perceput la Balcic.
Literatura
BACONSKY, Anatol E., ‘‘Dumitru Ghiaţă”, Ed. Meridiane, 1966
BENEŞ, V., ‘‘D Ghiaţă”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957
PREUTU, Marina, ‘‘Ghiaţă D”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977
Dimenzije
width 60 cm
Opis
ulei pe pânză lipită pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, Ghiață D.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
Drumul său către artă a trecut, la început, prin sfera medicinei, un mediu deschis spre cultură şi populat de personalităţi marcante, care au ştiut să recunoască şi să susţină un talent precum cel al lui Ghiaţă. Cel care a avut rolul hotărâtor în formaţia sa artistică a fost profesorul Ion Cantacuzino, un pasionat amator de cultură şi artă, prin intermediul căruia îl cunoaşte pe pictorul Arthur Verona. Timp de trei ani primeşte lecţii în atelierul său, urmând în paralel cursurile „Universităţii libere”, pentru ca în 1913 să primească, cu ajutorul prof. Ion Cantacizino, o bursă de studii la Paris din partea statului român. Audiază cursurile Academiilor Ranson şi Delecluze, lucrează în atelierul gravorilor André Lavriller şi Lucien Monod, frecventează atelierul pictorului I. Ioanid şi pe cel al sculptorului Anghel Chiciu, îl cunoaşte pe Brâncuşi şi pe pictorul japonez Fujita. Mediul artistic parizian al acelei perioade de efervescenţă a contribuit la pregătirea sa în egală măsură cu cadrul universitar, muzeele, pe care le străbate sistematic, oferindu-i un important material de studiu.
Prima sa expoziţie personală se deschide în 1921, la Ateneul Român, după debutul în cadrul Salonului oficial din 1914. Picturile acelei perioade erau expresia căutării valorilor eterne ale artei şi a preocupării pentru structura materiei şi geometria planurilor. Abia călătoria de studii în Italia din 1922, câştigată în urma unui concurs al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, marchează începutul predilecţiei sale pentru culoare, prin contactul cu lumina caracteristică sudului şi mai ales cu pictura italiană. În perioada interbelică are loc afirmarea sa ca pictor, fiind remarcat de criticul francez Henri Focillon, care i-a dedicat o serie de articole şi cronici în publicaţii de specialitate şi i-a cumpărat două lucrări pentru colecţia muzeului Jeu de Paume şi a celui din Lyon.
Ghiaţă a fost printre primii artişti care au pornit în explorarea ţărmului Dobrogei, a peisajului luminos, plin de exotism, care a avut rolul de a-i marca o etapă a creaţiei.
Pictura a fost realizată în timpul uneia dintre verile petrecute aici şi exprimă felul în care pictorul percepea arhitecturile dobrogene arse de soare, pământul şi vegetaţia rară, vorbind, la nivelul simbolurilor, despre preceptele sale artistice. Culorile calde, luminoase sunt predominante în paleta sa, fiind alternate cu zonele de verde ale vegetaţiei rare, specifice ţinutului arid. Moscheea cu minaret împrumută cromatica pământului şi parcă din vechimea lui, inspirând prin volumul ei solid ideea de stabilitate şi de armonizare cu natura. Compoziţia este dominată de ordine şi echilibru, imaginea fiind simplificată, epurată de elementele accidentale, pentru a dobândi acordurile calme şi armonioase pe care el însuşi le-a perceput la Balcic.
DODATNE INFORMACIJE
Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.
BACONSKY, Anatol E., ‘‘Dumitru Ghiaţă”, Ed. Meridiane, 1966
BENEŞ, V., ‘‘D Ghiaţă”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957
PREUTU, Marina, ‘‘Ghiaţă D”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977
Dimenzije
width 60 cm
Opis
ulei pe pânză lipită pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, Ghiață D.
