Meniu

Hrvatski

311. Interior la Târgoviște

1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti

Procjena

EUR 35.000 - 55.000

Prodano

EUR 35.000

Sesija

Sri., 18 prosinca 2013 19:00

Una dintre cele mai importante elemente preluate de Petrașcu de la Nicolae Grigorescu rezidă în percepția artistului asupra motivului pictat. Mai exact, așa cum stipula și Grigorescu, pictarea repetată a aceluiași motiv depășea recognoscibilitatea figurativă prin simplul fapt că ceea ce influența creația nu era predefinit de existența inițială a motivului, ci de senzația, de sentimentul resimțit de artist în fața unui model. Astfel, putem înțelege și aprecia distinct creația aparent repetitivă a lui Petrașcu și așa-numitele variante pe care le-a realizat pe parcursul carierei. Individualitatea picturală s-a definit tocmai pornind de la premisele enunțate mai sus, fiind ulterior întărite prin capacitatea pictorului de a reconfigura cromatic și stilistic aceeași instanță, prilejuită însă de un alt moment al pictării efective. Și în cazul lui Gheorghe Petrașcu, descoperim în pictura din perioada interbelică o aplecare conștiincioasă pentru subiectul picturii de interior. Fără să ne referim aici la natura statică, care ține de o altă tipologie estetică, interiorul lui Petrașcu este astăzi - alături de aceeași tematică lucrată de Pallady - una dintre cele mai reprezentative manifestări artistice ale artei românești. Atras în special de specificitatea propriului interior, care se confundă cu atelierul, artistul concepe un ciclu profund, din care ne parvine și uleiul de față. Atras de o compoziție coordonată de un plan restrâns, controlabil din punct de vedere al perspectivei, pictorul a început să introducă interiorul în perioada 1912-1914, când apar și primele uleiuri cu personaje în acest spațiu predefinit. “Femeie în atelier” - 1912 (M.N.A.R., inv. 7827) sau “Femeie în atelier” (M.N.A.R., inv. 7848) sunt printre primele astfel de uleiuri în care soția artistului (Lucreția Marinescu) începe să apară ca unic model feminin, fapt ce se va perpetua până la sfârșitul carierei lui Petrașcu. Un fapt interesant în biografia artistului este reprezentat nu numai de această fidelitate față de modelul folosit, dar și de o însemnătate cu care este încărcat interiorul care apare în compoziție. De la primele instanțe luate în atelierul din Nicorești (distrus în 1917), urmate de imaginile surprinse în casa din Cometei nr. 1 (Căderea Bastiliei nr. 1, unde Petrașcu a locuit între 1916 - 1927) sau chiar la cele din ultima reședință, din strada Căpitan Demetriad nr. 1, descoperim preferința pentru interiorul tradițional și pasiunea pictorului de a se înconjura cu propria-i artă. Pereții decorați cu pânzele sale, alăturate scoarțelor, lavițelor sau a sobelor vechi, cu cahle tradiționale alcătuiesc astfel acest intimism ce definește interiorul petrașcian. În cazul operei noastre, Petrașcu introduce privitorul în atelierul din Târgoviște, loc în care artistul reușea să își ridice o casă încă de la începutul anilor ’20. De altfel, acest colț pitoresc, ocupat de laviță și decorat cu scoarța tradițională aveau să intre în registrul de recuzită încă de la mijlocul anilor ’20 (vezi “Interior cu femeie cosând”, Muzeul de Artă Iași, inv. 816). Interiorul de față, pictat în ultima perioadă de creație a lui Petrașcu, dezvoltă tocmai acea manieră amintită la început, și anume o gestionare inedită a unui motiv recognoscibil. Paleta răspunde astfel unui cadru cromatic distinct, implementat în corelare cu diferitele notații figurative – pătura ce acoperă personajul, scoarța sau covorul. (I.P.)

Literatura

COSTESCU, Eleonora, “Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1975 „Gh. Petraşcu”, Catalogul expoziţiei de pictură, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972

Opis

ulei pe pânză, semnat şi datat stânga sus, cu brun, G. Petraşcu, (1)939

Informacije o istraživanju

Opera a participat la expoziția retrospectivă Gheorghe Petrașcu, Sala Dalles, București, martie 1940, cat. 99. Opera este reprodusă în "Gheorghe Petrașcu", Vasile Florea, Ed. Meridiane, București, 1989 la cat. 129, sub titlul "În convalescență".

PODRIJETLO

colecţia compozitorului Ion Dumitrescu (1913- 1996); din 1992, colecţie privată, Bucureşti. Elev al lui Alfonso Castaldi și al lui Mihail Jora, profesorul și compozitorul Ion Dumitrescu se înscrie în pleiada celor mai reprezentativi artiști români. Premiat cu cele mai înalte distincții ale statului român, Dumitrescu a primit și recunoașterea internațională, fiind membru corespondent la "Institut de France" – "Académie des Beaux Arts" din Paris (1977) și al "Academiei Tiberina" din Roma (1981). A fost dirijor și compozitor la Teatrul Național din București, profesor universitar emerit și decan al Facultății de Compoziție, la Conservatorul din București, și a condus Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Romania timp de aproape un sfert de veac (1953 – 1977).

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.

Alternativni lotovi

Ciobănaş

197. Ciobănaş

    Procjena EUR 800 - 1.200
    Prodano EUR 1.800
Ulcea cu flori de câmp

251. Ulcea cu flori de câmp

Adam Bălţatu

    Procjena EUR 2.000 - 3.500
    Prodano EUR 2.000
Cai la Cozieni

319. Cai la Cozieni

Alexandru Ciucurencu

    Procjena EUR 10.000 - 15.000
    Prodano EUR 9.000
Car cu boi

196. Car cu boi

Gheorghe Tudor

    Procjena EUR 1.200 - 1.800
    Prodano EUR 1.600