195. Odaliscă cu şalvari verzi [cca.1940]

A fost unul dintre primii care au descoperit Balcicul, în 1913 ‒ o dată cu şi totodată separat de Alexandru Satmary, Gheorghe Petraşcu, Ion Theodorescu-Sion şi Ipolit Strâmbu ‒, pictându-i aspecte pe care alţii, în căutarea colţurilor pitoreşti, le ocoleau. Iser s-a oprit mai ales asupra locurilor sălbatice, aride, care ofereau subiecte inedite şi pe care le înfăţişa construite riguros, în planuri largi şi culori sobre. Îndatorat ţinutului dobrogean pentru formarea sa artistică şi în special pentru articularea viziunii sale picturale, l-a vizitat în fiecare an, până în 1939. Peisajul cu personaje a fost cel care l-a preocupat în mod deosebit, cu notele sale exotice, date de trăsăturile orientale de pe chipurile turcilor şi tătarilor, de culorile veşmintelor neobişnuite pe care le purtau, de viaţa lor ce se desfăşura într-un alt ritm. “Peisajul şi omul acestui ţinut mă pătrund carnal, visceral, impregnându-mă cu toate trăirile lui vaste”, mărturisea Iser. În lucrările sale apare o nouă tipologie, aceea a femeii cu ochi migdalaţi şi trăsături aspre sau bărbații cu chipuri uscăţive şi firi meditative, întâlniţi în cafenele, oameni umili ai satelor, pe care i-a studiat îndelung. Iser era preocupat să arate atitudinea oamenilor din zona Dobrogei în faţa destinului lor. În ilustrarea acestui aspect intervenea puterea sa de pătrundere psihologică, fina analiză a stărilor şi reacţiilor oamenilor, precum şi dedicarea şi empatia cu care îi asculta. A sesizat astfel o altă reacţie faţă de soartă la populaţia turcă şi tătară, născută din morala religiei islamice şi tradiţiile în spiritul cărora se desfăşura întreaga lor existenţă. Aici, revolta era înlocuită de o înţeleaptă poziţie faţă de încercările vieţii, de acceptarea lor ca fatalităţi care, înţelese în felul potrivit, pot participa la îmbogăţirea spiritului. La o privire mai puţin profundă, era aparentă pasivitatea lor, interpretată ca resemnare, dar pentru cei care erau determinaţi să cunoască trăirea lor lăuntrică, aceasta devenea semnul unei profunde meditaţii asupra sensului suferinţelor umane. Contactul cu o cultură de origine orientală era fascinant pentru artiştii acelei perioade şi fusese descoperit ca o revelaţie, odată cu cuprinderea Cadrilaterului între graniţele române, prin tratatul din 1913. După război, a devenit în sfârşit posibilă sondarea acestei civilizaţii, prin întâlnirea cu populaţia stabilită în zona Capului Caliacra şi a Coastei de Argint. O dată cu artiştii ce au transformat Balcicul într-un atelier, zona denumită “Dobrogea nouă” a devenit cunoscută şi în Bucureşti, continuând să atragă artişti în căutare de locuri exotice. Mai târziu, în contextul pierderii definitive a Balcicului, această rezonanță culturală a subiectului oriental avea să fie continuată de Iser și după 1940. Ciclul de odalisce compus după 1941, ciclu în care se integrează “Odaliscă cu şalvari verzi”, deschidea o ultimă pagină din creația artistului. Alături de relevanța acestor opere, ce dau măsura măiestriei lui Iser, uleiurile pictate în prima jumătate a deceniului cinci marchează și un fond important pentru colecționarul de artă al acelor vremuri. Aceste subiecte se regăseau în cele mai importante colecții: Moise Weinberg, Victor Eftimiu, Leon Laserson, Eugen Crăciun, K. Zambaccian sau Aurel Vl. Diaconu. (I.P.)

Literatura

Crăciun, Eugen, „Iser”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1945 Jianu, Ionel, „Iosif Iser”, Bucureşti, 1957 Mihalache, Marin, „Iosif Iser”, Bucureşti, 1968 Păuleanu, Doina, „Pictori români la Balcic”, Monitorul oficial, Bucureşti, 2008

Opis

ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu brun, ISER

Informacije o istraživanju

Opera este reprodusă în "Arta plastică", Revistă a Uniunii Artiştilor Plastici şi a Ministerului Culturii, nr. 3, decembrie 1954, pag. 85. Opera este reprodusă în monografia "Iser", Marin Mihalache, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982, cat. 73.

Izlasci

cca.1940

PODRIJETLO

colecția av. Aurel Vladimir Diaconu; colecția av. Ernest Morgenstern.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.