306. Visare (Portretul Zettinei Urechia) [cca. 1870]

Desenul lui Grigorescu este fără îndoială o categorie aparte a creației marelui artist, atât cantitatea însemnată, cât și direcția sau scopul acestora determinând un subiect de sine-stătător și pertinent unui studiu separat. De altfel, în 1941 George Oprescu dedica pentru întâia oară un studiu academic mai extins pe acest subiect, încercând în acest fel să aducă în prim-plan importanța desenului în întregul creației grigoresciene. În ediția păstorită de Academia Română la începutul anilor ’40 a secolului trecut, putem descoperi o catalogare cvasi-exhaustivă a creației grafice a lui Nicolae Grigorescu, nu doar din pricina stilului narativ abordat de Oprescu, ci și datorită numărului relativ restrâns de opere prezentate. Însă cele 116 desene prezentate sunt menite să marcheze calitatea indiscutabilă, estetică, dar mai ales drept adjuvant în exercițiul și pregătirea unor compoziții ulterioare, în ulei. Acea libertate a tușei, acea ușurință atribuită de obicei pictorilor impresioniști în a ondula tușele în forme în funcție de lumină este visceral legată de calitatea primară de desenator. Grigorescu a desenat destul de mult și - față de Andreescu, care a desenat puțin sau Luchian, care și-a apropiat pastelul de valențe picturale excepționale - a reușit să acopere o paletă extinsă de subiecte, depășind uneori și necesitatea pregătitoare a acestuia. Peisajul apare din pura pasiune purtată pentru acesta, de la imagini din Barbizon, până la campaniile prin țară, marcând în scurte schițe vederile cele mai grăitoare. Probabil cea mai bogat reprezentată perioadă în ceea ce privește cantitatea de schițe realizate este campania din cursul anilor 1877-1878, când Grigorescu este angrenat în campania românească pentru “neatârnare” de la sud de Dunăre. Necesitatea desenului rapid era una dintre cerințele unui reporter de război, având în vedere desfășurarea evenimentelor, a manevrelor sau a vieții în general în interiorul comandamentului românesc. Dincolo de schițele în creion sau peniță, Grigorescu s-a atașat nu o dată de cărbune, mult mai senzual și pretabil unor opere cu adevărate valențe picturale. Fără să lase urme aspre sau brutale, mat și omogen pe suprafața hârtiei, cărbunele ce ni se relevă în opera de față ne introduce nu doar în intimitatea creației grigoresciene – portretul feminin – ci și în intimitatea familială, a prietenilor. Portretul o prezintă din profil pe a doua soție a lui Vasile Alexandrescu Urechia – amic cu Grigorescu – Zettina Urechia, născută Pester-Wirth, în fapt sora mai mică a Emiliei Dona, mama colecționarului-doctor Iosif Dona. De altfel, colecția Dona a avut un miez important de opere de Grigorescu preluate din colecția Urechia, în mai multe etape, după dispariția soților Vasile și Zettina. În mai 1924, Iosif Dona moștenea de la mătușa sa 17 lucrări, dintre care 6 semnate de Grigorescu, iar ulterior, în urma împărțirii moștenirii și negocierilor cu un văr, colecționarul renunța la un teren din Strada Cazavillan pentru alte 13 opere de Grigorescu. (I.P.)

Literatura

CIOFLEC, Virgil, “Grigorescu”, Cultura Naţională, Bucuresti, 1925 NICULESCU, Remus, “N.Grigorescu, Catalogul expoziţiei”, Bucureşti, Muzeul de artă RPR, 1957 OPRESCU, G. [-R.Niculescu], “N.Grigorescu”, vol 1, Ed.Meridiane, Bucuresti, 1961 OPRESCU, G. “Grigorescu desinator”, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1941

Opis

cărbune pe hârtie, semnat stânga jos, în creion, Grigorescu; dreapta sus timbru sec, MME POTTIN A NANTES/ INVENTION & PERFECTIONNE 1844/ PAPIER PELLEE/ TOILE DE 4 TEINTE 3

Informacije o istraživanju

Opera este reprodusă în monografia "Viața și opera pictorului Nicolae I. Grigorescu", Alexandru Vlahuță, București, 1910 și este reprodusă la pag. 203. Opera a participat la "Expoziția Centenarului Pictorului Nicolae Grigorescu", Academia Română și Municipiul București, 12 - 30 iunie 1938, București și este menționată în catalogul expoziției la cat. 169, sub titlul "Cap de femeie". Opera este reprodusă în albumul “Grigoresco - Les maîtres de la peinture roumaine", Editions en langues etrangeres de l’Institut Roumain pour le relation culturelles avec l’etranger“, Ionel Jianu, Bucarest, 1956, la pag. 28. Opera a participat la expoziția retrospectivă "Nicolae Grigorescu", Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957, și este reprodusă și menționată în catalogul expoziției la cat. 315, pag. 115. Opera este reprodusă în monografia "Nicolae Grigorescu", acad. George Oprescu, Ed. Meridiane, București, 1961, la cat. 142, pag. 201 sub titlul "Portret de femeie". Opera este reprodusă în monografia "Grigorescu", George Oprescu, Ed. Meridiane, București, 1961 la cat. 18, pag 37. Opera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Național Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii nr. 2019 din 19.01.2007. Ofertată statului român în cadrul procedurii de exercitare a dreptului de preempțiune prin notificarea din 5 noiembrie 2008 pentru echivalentului sumei de 50.000 €. Re-ofertare în curs, în cadrul unei noi proceduri de preempțiune, conform adresei 1685/01 noiembrie 2013, aferent prezentei vânzări prin licitație

Izlasci

cca. 1870

PODRIJETLO

colecția Zettina și Vasile A. Urechia. Zettina Urechia, născută Wirth, a fost mătușa lui Iosif Dona, fiind sora mai mică a Emiliei, mama colecționarului; colecția Elena și dr. Iosif Dona; colecția Maria Dona; patrimoniul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România; patrimoniul Muzeului Colecțiilor de Artă de pe lângă Muzeul Național de Artă al României; colecția Dr. Șerban Andronescu Ghika.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.