372. Portretul logofetesei Maria Dudescu [1810-1815]

Maria Cantacuzino se năștea în familia hatmanului Iordache Cantacuzino și a Mariei (născută Pârșcoveanu). Date certe despre anul nașterii nu deținem, însă cel mai probabil aceasta se năștea undeva la sfârșitul deceniului 9 al secolului al XVIII-lea, având în vedere faptul că se căsătorea cu Constantin Dudescu undeva în primii ani de după 1800. Căsătoria acesteia cu Constantin Dudescu avea să genereze în epocă controverse nu doar din cauza alianței în sine - realizată când încă divorțul lui Dudescu de fosta soție nu se pronunțase - ci și relației ulterioare - Maria avea să trăiască după 1820, în concubinaj, cu maiorul austriac Keller - dar mai ales notorietății logofătului. Constantin Dudescu avea să risipească averea familiei Dudescu, să vândă marile moșii (Bragadiru, Lisa și Stâlpu), să fie urmărit de creditori sau de celebrii bancheri bucureșteni Hagi Moscu și Manuc Bey sau chiar de cămătari. În plus, imaginea lui Constantin Dudescu avea să intre în mitologia urbană drept cea a boierului român ce era primit în audiență la curtea lui Napoleon Bonaparte. Cel mai probabil Dudescu nu a ajuns să îl cunoască pe Bonaparte, dar fastul călătoriilor sale (ajunge la Paris sigur în două rânduri în 1805 și 1809) și a stilului de viață creează aura unui personaj ce ar fi putut să îl impresioneze chiar și pe împăratul Franței. În aceste note putem încerca să citim portretul Mariei Dudescu, realizat de Mihail Töpler cel mai probabil în perioada în care aceasta era căsătorită cu Constantin Dudescu. Având în vedere tipologia portretului - grăitoare pentru un anumit statut - putem restrânge perioada în care modelul este surprins în anii în care Maria se bucura de bogățiile și rangurile soțului ei de atunci. În analiza acestui portret trebuie luat în considerare și tabloul realizat de Töpler mamei Logofetesei Dudescu, Maria Cantacuzino fiind portretizată într-o manieră foarte apropiată. Singura diferență evidentă de compoziție constă în alegerea cadrului în care personajele sunt proiectate, în cazul Mariei Cantacuzino fiind folosit un "portret în peisaj", introdus în pictura din Principate probabil chiar de Töpler. Totodată, maniera aceasta tip instituită de artist denotă o iscusință extraordinară în punctarea rafinamentului și a efectelor necesare în conceperea unor adevărate portrete "de aparat". Chiar dacă personajul nu epatează prin fast și rang, așa cum întâlnim în cazul soțiilor de domnitori pictate de Töpler - Zoe Moruzzi sau Safta Ipsilanti - portretul Mariei Dudescu impresionează atât prin dimeniunea pânzei, cât mai ales prin eleganță și simplitate. Cu toate acestea veșmintelor denotă straie de înaltă ținută și înaltă calitate: ciupagul cu decolteu rotund, cu pliseuri de voal, rochie verde de catifea și un halat îmblănit de mătase; singurele bijuterii sunt punctate pe paftalele (bătute cu nestemate) ce strâng un cordon larg din jurul taliei subțiri. (I.P.)

Literatura

CORNEA, Andrei, " picturi românești moderne", Ed. Meridiane, București, 1980 DRĂGUȚ, Vasile, FLOREA, Vasile, GRIGORESCU, Dan, MIHALACHE, Marin, "Pictura românească în imagini", Ed. Meridiane, București, 1970 IFTIMI, Sorin, "Portretul Smarandei Manu de Mihail Topler, aflat la Muzeul de Artă Bacău" în "ACTA BACOVIENSIA", Magic Print, Onești, 2015 IONESCU, Adrian-Silvan, "Modă și societate urbană", Ed. Paideia, București, 2006 NICULESCU, Remus, "Contribuții la istoria începuturilor picturii românești" în "Studii și cercetari de istoria artei", Ed. Academiei R.P.R., nr. 1-2, 1954

Dimenzije

width 68.5 cm, height 82.5 cm

Opis

ulei pe pânză

Informacije o istraživanju

Opera este reprodusă în catalogul "Documente din Secolele al XVI-lea - XIX-lea privitoare la familia Mano", Constantin George Manu, Tipografia Curții Regale, București, 1907, la pag. 620, cu descrierea: "Logofeteasa Maria Dudescu, născută Cantacuzino. Soția Marelul Logofăt Constantin Dudescu. - Sora Caimacamului Constantin Cantacuzino. (Portret în uleiu, dela începutul secolului trecut, în casa Generalului George Mano)". Opera este inventariată în catalogul "Galeria Națională", Muzeul de Artă al R.P.R., E.S.P.L.A., București la pag. 15. cat. 28. Opera este reprodusă în catalogul "Pictura românească în imagini", Vasile Drăguț, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin Mihalache, Editura Meridiane, București, 1970, la pag. 111. Opera este reprodusă pe coperta interioară a revistei "Magazin Istoric", anul III, nr. 6, iunie 1969. Opera este inventariată și reprodusă în "Catalogul Galeriei Naționale. Pictura. vol I", Paula Constantinescu, Ștefan Dițescu, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1975 la pag. LXXII, cat 174, respectiv planșa 174. Opera este reprodusă în albumul "La Galerie Nationale. La peinture roumaine au Musée D'Art de la République Socialiste de Roumanie", Alexandru Cebuc, București la pag. 92. Opera este menționată în "Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea", Adrian-Silvan Ionescu, Noi Media Print, București, 2008 la pag. 24. Opera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Național Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii nr. 2369 din 22.05.2014. Ofertată statului român în cadrul procedurii de exercitare a dreptului de preempțiune prin notificarea, conform adresei 2500/03.08.2016, aferent prezentei vânzări prin licitație.

Lot.notes

Pe verso, număr de inventar Muzeul Național de Artă al României, GG 1537 și etichetă, "1537, Logofeteasa Maria Dudescu, Töpler Mihail".

Izlasci

1810-1815

PODRIJETLO

colecția vornicului Ioan (Iancu) Manu (1803-1874); colecția gen. George Manu (1833-1911); colecția Constantin G. Manu (1871-1959); 1948, gestiunea Muzeului Alexandru Saint-Georges; din 1949, colecția Muzeului de Artă al R.P.R., inv. 1547; din 2015, colecția urmașilor lui Constantin G.Manu.

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.