131. Ciobănaș [1870-1873]

Nicolae Grigorescu pare fascinat de imaginea simplităţii ţăranului, pe care îl portretizează adesea în diferite ipostaze. De la munca de zi cu zi, întocmai ca Millet, la momentele de relaxare, Nicolae Grigorescu reprezintă toate ipostazele vieţii ţăranului (român sau francez). Interesant este faptul că peisajele reprezentând viaţa la ţară în sate franceze poartă adânc amprenta lumii rurale autohtone, fapt ce mărturiseşte o legătură indisolubilă dintre artistul român şi ţara natală. Însă portretele de ţăran sunt de cele mai multe ori introspective, cu caracter amnezic, purtând amprenta amintirii primilor ani ai unei copilării fericite în satul dâmbovițean. Artistul portretizează ţărani, ţigani sau evrei, dând de fiecare dată dovadă de o perfectă înţelegere a modelului, fie că realizează simple portrete sau compoziţii în care modelele sunt integrate peisajului. Atmosfera, o componentă importantă a peisajului grigorescian, este de fiecare dată aceeaşi: domină senzaţia de calm şi armonie, oferind de fiecare dată un mediu contemplativ. Lui Grigorescu îi plăcea sa picteze pe mici suporturi din lemn sau pânză cu o siguranţă şi o libertate de execuţie venind din rapiditatea exerciţiului dobândit. Este şi cazul lucrării de faţă, apreciabilă ca aparţinând primei perioade de maturitate (cca. 1869-1874) prin preţiozitatea tramei picturale, marcată de gestul precis al artistului ce aşterne tuşa. Mica compoziție pe care o analizăm ilustrează fără îndoială concepţia grigoresciană despre stilul de lucru în plein air: […] lucrează mult, - ca să poţi lucra repede. Toate lucrurile de-afară trebuiesc făcute repede, smulse din zbor. Cu acelaşi peisaj , scăldat în aceeaşi lumină şi privit cu aceeaşi dispoziţie sufletească, nu te întâlneşti decât odată în vieaţă (Grigorescu, citat in Vlahuţă, 1910, p.176 ) (I.B.). Cu atât mai adevărat când avem în față o compoziției în care Grigorescu se “joacă” cu efectul de contre-jour, într-o gradație sensibilă a luminii în relație cu motivul central, ciobănașul. Postura personajului ne duce cu gândul la compozițiile începutului de secol XIX, regăsind parcă în Grigorescu o emoție față de Romantism. Lirismul imprimat pânzei – profilul gânditor al modelului, stânca ce ne direcționează privirea către orizontul vizibil sau lumina difuză este o componentă importantă din bagajul pictural iscusit de Grigorescu, regăsindu-l și mai târziu, în creația ultimilor 5 ani, în acele opere tipice pentru spațiul tradițional românesc (compoziții cu ciobănaș, păstorițe sau care cu boi). Dincolo de un portret, uleiul de față ni se relevă în notele unei scene de gen, chiar dacă modernismul lui Grigorescu depășește lesne această tipologie. Poziția personajului emană o anume narativitate și, chiar dacă personajul are o vârstă fragedă, uleiul nu vibrează prin gingășie sau spirit ludic. (I.P.)

Literatura

Artmark, Licitatia de Toamnă 2011, lot 52 BREZIANU, Barbu, ”Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987 ENACHE, Monica (şi alţii), ”Călătorie în Bretania. Artişti evrei şi români descoperind cultura bretonă (catalog)”, MNAR, 2009 ENACHE, Monica (şi alţii), ”Grigorescu – pictor al naturii, (catalog)”, MNAR, 2008 VLAHUŢĂ, Alexandru, ”Pictorul Nicolae Grigorescu. Viaţa şi opera lui”, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1910

Dimenzije

width 16 cm, height 22.5 cm

Opis

ulei pe pânză lipită pe lemn, semnat dreapta jos, cu roşu, Grigorescu

Izlasci

1870-1873

DODATNE INFORMACIJE

Za pojašnjenja u vezi s postupkom licitiranja, troškovima kupnje, uvjetima jamstva, plaćanja i preuzimanja osvojenog lota preporučujemo da pažljivo pročitate/ponovno pročitate Pravilnik o licitiranju.

Za dodatne informacije o lotu i aukciji kontaktirajte Odjel umjetničkih savjetnika.